Cheile Bicazului “se mută” la Înalta Curte

Distribuie pe:

Consiliul Județean Harghita s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în cazul statutului administrativ al Cheilor Bicazului, solicitând reluarea procesului privind granița dintre județele Harghita și Neamț, după ce instanțele din Prahova, Harghita și Mureș au decis că renumitul defileu, unul dintre cele mai atractive obiective turistice din țară, aflat la granița dintre județele Harghita și Neamț, aparține acestuia din urmă. “Consiliul Județean Harghita nu va pierde Cheile Bicazului. Nu renunțăm”, susține președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, anunțând, în cadrul unei conferințe de presă și pe pagina sa de socializare, că instituția pe care o conduce va recurge la o cale extraordinară de atac - revizuirea sentinței definitive care stabilește apartenența, din punct de vedere administrativ a defileului Cheile Bicazului la teritoriul județului Neamț.

Litigiile între autoritățile administrației publice din județele Harghita și Neamț au durat mai bine de 10 ani, și au avut ca obiect anularea unui proces verbal de grănițuire în zona Cheile Bicazului (județul Neamț), încheiat în 1998, “prin inducerea în eroare” a reprezentan-ților administrației harghitene. În 2019 Tribunalul Prahova a dat câștig de cauză celor din Harghita, astfel încât, o suprafață de aproximativ 6.000 de hectare din comuna Bicaz-Chei urma “să se mute” din Neamț în județul vecin, să intre, cu alte cuvinte, în administrarea județului Harghita. Practic, instanța a stabilit o altă graniță, cu 4 kilometri înspre județul Neamț, iar zona urma să se numească “Strâmtoarea Becas”.

Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Ploiești de către autoritățile nemțene, nemulțumite că Tribunalul, depășindu-și competențele, a stabilit, practic, o altă limită de hotar între două unități administrativ-teritoriale, deși normele în materie (Legea nr. 2/1968 privind împărțirea administrativ-teritorială a țării pe județe) nu au fost modificate până în prezent.

Nu de aceeași părere au fost, însă, reprezentanții administrației publice din Gheorgheni, potrivit cărora Cheile Bicazului “niciodată n-au aparținut de județul Neamț”, în speță fiind vorba de încercarea “de a se rupe din teritoriul administrativ al municipiului Gheorgheni”.

Potrivit presei de limbă maghiară din Harghita, citată de MTI, prin cererea de revizuire depusă la ÎCCJ se vor solicita clarificări privind contradicția din motivarea sentinței definitive (potrivit căreia Cheile Bicazului aparțin județului Neamț) și cele anterioare prin care s-a dat câștig de cauză CJ Harghita. Avocatul Zsolt Kovács, prezent la conferința de presă, a declarat că petiția depusă are un caracter procedural, iar dacă ÎCCJ o va considera justificată, va dispune rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Târgu-Mureș sau chiar la Tribunalul Județean Harghita, care a procedat în primă instanță.

“Acum trebuie rearanjate rândurile, ideea este că respectăm hotărârea legală, dar nici județul și nici municipiul Gyergyószentmiklós nu vor renunța la această suprafață de 700 de hectare. Dorim să recâștigăm acest teritoriu prin justiție și încercăm să găsim noi soluții pentru aceasta, care să servească cauzei noastre. Consiliul județean folosește posibilitatea unor căi de atac extraordinare, ne consultăm și cu administrația locală și vom vedea cum putem susține din nou cazul. Sunt încrezător că, cu suficientă perseverență și muncă, putem reda această zonă copiilor noștri”, a a punctat primarul municipiului Gheorgheni, András Tibor Csergõ ( sursa - borbolycsaba.ro/borboly-csaba-nem-hargita-megye-tanacsa-veszti -el-a-bekas-szorost/

De notat că, pe parcursul celor 10 ani de litigii, în rândul populației românești din zonă au circulat diverse zvonuri și scenarii privind eventuale interese imobiliare sau legate de izvoarele de apă, a căror exploatare ar fi fost mai ușor de negociat via Budapesta.

Borboly Csaba a dat, însă, asigurări că întreține “o relație bună cu actualul și fostul președinte al CJ Neamț, cele două județe învecinate au proiecte comune, au în plan construirea de drumuri și dezvoltarea turismului în regiune. Într-o situație deosebită se află și așezarea Háromkút (Trei Fântâni - n.n.); și în acest caz este important să se stabilească relații bune: “Aceasta este o moștenire pentru ambele părți, care trebuie remediată, pentru că ne dorim ca lucrul cel mai important din regiune să fie dezvoltarea durabilă, nu circul, a subliniat Borboly, auaținând că apartenența Cheilor Bicazului la județul Hargita se bazează pe documente și hărți militare anterioare.

“Motivele pentru care autoritățile din județul Harghita au considerat utilă reluarea demersului în instanță rămân neclare, având în vedere istoricul deciziilor judecătorești pe această temă. Reiterez faptul că există dovezi incontestabile care stabilesc apartenența Cheilor Bicazului la teritoriul județului Neamț. Acest lucru a fost, încă o dată, recunoscut și confirmat prin decizia de ieri (9 octombrie 2023 - n.n.) a Curții de Apel Târgu Mureș. Apelez la toate părțile implicate să respecte decizia finală a instanței și să colaboreze în vederea asigurării unui climat de înțelegere și respect reciproc!”, afirmă, într-un comunicat de presă, Adrian Niță, prefectul județului Neamț.

“Cheile Bicazului, unul dintre cele mai spectaculoase zone din Ținutul Secuiesc, este un defileu de origine tectonică în Munții Hășmaș. Declarate arie protejată în 1971, astăzi fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului - Hăsmaș, singurul parc național din Ținutul Secuiesc. O mică parte a defileului se află în județului Neamț, iar cea mai mare parte în județul Harghita. În această zonă se găsesc numeroase atracții naturale, printre care Lacul Roșu, Hămașu Mare și Piatra Singuratică”, potrivit MTI. (foto - pixabay.com)

Ileana Sandu

Lasă un comentariu