ȘTIRI INTERNE
Ciolacu: Bugetul de Stat pe 2024, adoptat anul acesta
Coaliția de guvernare s-a reunit ieri pentru a discuta pe tema bugetului de stat de anul viitor, ca prioritate, a anunțat prim-ministrul Marcel Ciolacu. El a subliniat că pentru anul în curs cheltuielile în ceea ce privește Programul “Anghel Saligny” și investițiile din CNI vor fi acoperite. “Astăzi avem o coaliție, unde vom începe cu bugetul de stat, fiindcă este cea mai mare prioritate. Nu există să nu acoperim cheltuielile în ceea ce privește Programul «Anghel Saligny» și investițiile din CNI anul acesta. Am început cu cofinanțarea pe exercițiul financiar trecut, ca să o vedem odată închisă. Provocarea mea, în primul și în primul rând, este de a veni cu un buget în acest an, astfel încât dumneavoastră să vă puteți construi din februarie noile proiecte. Nu va confisca nimeni niciun ban din conturile administrației locale”, a declarat Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului a participat, luni, la Summitul Autorităților Locale din România.
Ciucă: “Nu ne permitem anul viitor să creștem taxe și impozite”
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, ieri, că trebuie găsite sursele de finanțare pentru susținerea proiectului legii pensiilor. “Trebuie să găsim surse de finanțare, să susținem acest proiect de lege și ne străduim să găsim sursele de finanțare și aici reiau încă o dată acest subiect pe care îl știm cu toții și anume acela că principala sursă poate să vină din combaterea evaziunii la TVA, care este de 45 de miliarde de lei”, a declarat Ciucă, la sediul PNL, înaintea ședinței conducerii liberalilor. Întrebat în legătură cu riscul de majorare a taxelor pentru a acoperi cheltuiala cu pensiile, Ciucă a susținut: “Nu ne permitem anul viitor să creștem taxe și impozite2.
Studiu: Românii preferă numerarul pentru cumpărăturile zilnice
Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achizițiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual și soluțiile de plată digitale larg răspândite, precum terminalele POS contactless, arată un raport care analizează evoluția plăților digitale la nivel național.
Conform Indicelui Plăților Digitale, dezvoltat de Mastercard, există un potențial semnificativ de îmbunătățire a gradului de înțelegere de către utilizatori a plăților digitale, nivelul de cunoștințe al consumatorilor români cu privire la metodele de plată digitale înregistrând 55 de puncte din 100.
Cu cât o metodă de plată este considerată mai ușor de folosit de către consumatori, cu atât este percepută ca fiind mai sigură. Numerarul este metoda de plată utilizată cel mai frecvent, considerată mai sigură decât celelalte metode disponibile. Al doilea loc în preferințele românilor este ocupat de plata contactless cu cardul la un terminal POS, iar locul trei revine transferului instant cont-la-cont.
Stroe: Racolarea primarilor PNL de către PSD este o acțiune incorectă
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe a declarat, luni, că racolarea primarilor PNL de către PSD este “o acțiune incorectă, ușor lipsită de respect”. “Racolarea asta de primari de la Partidul Național Liberal eu o văd ca pe un proces incorect, poate lipsit de respect față de Partidul Național Liberal, atâta timp cât suntem în această construcție numită coaliție de guvernare, nu numai față de noi, vă spun sincer, ci și față de alegători, pentru că până la urmă desconsideri voința publică, cel puțin în comunitățile care și-au ales un primar pe listele unui anume partid politic. Fenomenul ăsta este des întâlnit, fenomenul ăsta al migrației sau al traseismului politic, al racolării. El se accentuează de fiecare dată odată cu apropierea alegerilor. Eu n-aș vrea să mai atingem vreodată nivelul traseismului politic din vremea Ponta - Dragnea, când chiar s-a legiferat migrația politică prin celebra ordonanță 55”, a spus Stroe, după ședința conducerii PNL, întrebat pe această temă.
ȘTIRI EXTERNE
CE critică Italia pentru că transferă migranți în Albania
Comisarul pentru drepturile omului a Consiliului Europei, Dunja Mitjatovic, a criticat ieri consecințele acordului prin care Italia va direcționa către Albania migranți salvați pe Mediterana. Un memorandum semnat de Italia și Albania prevede că pe teritoriul celei din urmă vor fi amenajate două tabere de refugiați cu o capacitate totală de 3.000 de persoane, unde vor fi găzduiți și identificați o parte din migranții recuperați pe Mediterana și care încearcă să debarce pe coastele Italiei. Comisarul pentru drepturile omului a Consiliului Europei afirmă că acordul dintre Italia și Albania face parte dintr-o “tendință mai amplă” în care guvernele europene caută să externalizeze gestiunea azilului ca “soluție rapidă” în fața “problemelor complexe” create de valul de migranți. Ea s-a referit aici la Marea Britanie și Danemarca, țări care intenționează să proceseze cererile de azil în țări terțe, cum ar fi Rwanda.
Israel: 44 de miliari israelieni, morți de la începutul războiului
Armata israeliană a anunțat ieri moartea altor doi soldați în luptele din Fâșia Gaza, numărul total al soldaților săi uciși pe teritoriul palestinian de la începutul războiului cu Hamas ajungând la 44, relatează AFP. Bilanțul de 44 de decese se referă la soldații israelieni uciși “în Fâșia Gaza în timpul războiului”, a declarat un purtător de cuvânt al armatei israeliene. Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului pe 7 octombrie, în timpul căruia cel puțin 1.200 de persoane au murit, marea majoritate civili uciși în ziua atacului, potrivit autorităților israeliene. Israelul a răspuns prin atacuri aeriene asupra Fâșiei Gaza, în urma cărora 11.180 de civili au fost uciși, în mare parte civili, dintre care 4.609 de copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.
Ajutorul de 20 de miliarde al UE pentru Ucraina, întâmpină rezistență
Planul Uniunii Europene de a cheltui până la 20 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina întâmpină rezistență din partea unor țări membre și ar putea să nu supraviețuiască în forma sa actuală, spun diplomați citați de Reuters. Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a propus în iulie ca blocul comunitar să creeze un fond cu până la cinci miliarde de euro pe an timp de patru ani, ca parte a angajamentelor mai largi de securitate occidentale pentru a sprijini Ucraina în lupta împotriva invaziei ruse. Dar, în timp ce miniștrii apărării din UE se pregătesc să discute planul azi la Bruxelles, unii diplomați spun că mai multe țări - inclusiv Germania, stat cu greutate în UE - și-au exprimat rezervele cu privire la angajarea unor sume atât de mari cu ani în avans.
AGERPRES
Agerpres
