Până când nu va fi pace în Ucraina, țara nu este aptă să devină membră a UE, aderarea ei ar însemna război în Uniunea Europeană, ceea ce, evident, nimeni nu dorește, a declarat, la finele săptămânii trecute, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, ca reacție la pachetul de extindere al Comisiei Europene: “Extinderea ar trebui să servească exact extinderii păcii, și nu intrării războiului în Uniunea Europeană”. Dimpotrivă, guvernul ungar consideră oportună o dezbatere privind politicile viitoare ale Uniunii Europene față de Ucraina, a avertizat politicianul.
Ministrul a afirmat că evaluarea potrivit căreia Ucraina nu a îndeplinit condițiile de candidatură la UE este corectă, în special în ce privește încălcarea principiilor comunitare în domeniul drepturilor minorităților naționale: “În Ucraina este război, așa că putem vedea că nu se respectă nici libertatea presei, nici libertatea de exprimare și nu se organizează nici alegeri. Evident, ar fi absurd ca instituțiile sau statele membre ale Uniunii Europene să ia o poziție cu privire la modul în care funcționează în Ucraina instituțiile statului de drept în astfel de circumstanțe”, a subliniat politicianul de la Budapesta.
“Prin urmare, considerăm că, în acest moment, orice progres în negocierile de aderare a Ucrainei nu este oportun. Și, bineînțeles, noi, ungurii, ne așteptăm în continuare ca Ucraina să restituie comunității maghiare din Ucraina Subcarpatică toate drepturile de care s-a bucurat în 2015”, a subliniat Péter Szijjártó.
Comunitatea se confruntă cu serioase provocări economice și de securitate, își pierde din putere, iar aderarea unor noi state, începând cu cele din Balcanii de Vest, ar fi un instrument foarte important pentru revigorarea acesteia: “Este un proces neterminat de 20 de ani. Locul Balcanilor de Vest este, în mod evident, în Uniunea Europeană. Aderarea țărilor din Balcanii de Vest ar aduce un nou impuls și o nouă energie”, a declarat șeful diplomației ungare, după ce premierul Viktor Orban a reiterat, răspicat, la postul național de radio, că Ucraina “nu trebuie să înceapă negocierile de aderare, aceasta este poziția clară a Ungariei”. Mai mult, el a lăsat să se înțeleagă că Bruxelles-ul chiar datorează bani Ungariei, întrucât UE condiționează deblocarea fondurilor europene pentru Budapesta de startul acestor negocieri.
De altfel, recomandarea privind deschiderea negocierilor se lovește de opoziția unor entități politice din mai multe state membre: liderul partidului radical de dreapta din Austria (FPO), Herbert Kickl, solicită guvernului de coaliție de la Viena să se opună prin veto: “Să dorești, cu adevărat, să admiți în UE o țară aflată în război cu o altă țară este o nebunie politică. Acum, când elitele de la Bruxelles au târât UE și Austria într-un război economic incompatibil cu neutralitatea noastră tradițională și ne distrug economia și prosperitatea, a invita Ucraina să se alăture blocului comunitar ar echivala cu a ne arunca direct în război”.
Mai mult decât atât, Ucraina nu îndeplinește deloc criteriile de aderare, se luptă cu corupția masivă, dovadă fiind scandalurile care ies la lumină aproape de la o săptămână la alta. În plus, președintele Volodimir Zelenski a luat recent poziție împotriva
organizării alegerilor prezidențiale, susținând că nu este momentul potrivit pentru lucruri ce pot dezbina din punct de vedere politic: “Nimeni nu poate nega că organizarea alegerilor în timp de război nu este dificilă. Dar acesta este unul dintre elementele de bază ale democrației, prin urmare, un stat care nu poate organiza alegeri, nu poate deveni niciodată membru al UE”, comentează politicianul austriac.
În loc să încerce “să strecoare” Ucraina în Uniunea Europeană prin înșelăciune și forță, dreapta austriacă apreciază că elitele de la Bruxelles ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a pune capăt războiului, cât mai curând posibil: “Cu toate acestea, elitele UE fac exact invers. Ele creează o spirală autodistructivă, de sancțiuni, și îi fac pe contribuabilii europeni să plătească miliarde pentru achiziții de arme, ceea ce nu face decât să alimenteze războiul și să mărească numărul de morți și de suferințe. Prin urmare, aceste plăți trebuie oprite imediat”, conchide Kickl.
În ultimele săptămâni, rata de popularitate a lui Volodimir Zelenski a scăzut constant, parțial din cauza eșecului președintelui ucrainean de a lupta în mod eficient împotriva corupției din țară, în ciuda angajamentului său din campania electorală.
Sunt nemulțumiri tot mai mari în statele membre, unele dintre acestea acuzând faptul că instituțiile UE “și-au pierdut orice bun simț în politica bugetară”, excesele fiscale acumulându-se într-o manieră complet iresponsabilă. Aderarea Ucrainei ar avea consecințe foarte grave, dacă se ia ca reper cadrul financiar actual, pentru 2021-2027. Pe baza acestuia, numai Ucraina singură ar primi 186 de miliarde de euro. Or, dacă cele șase state din Balcanii de Vest și Georgia și Moldova sunt luate în considerare, plus alte țări în curs de aderare, acestora le-ar reveni, în total, 257 de miliarde de euro. În termeni mai simpli, înseamnă că numai Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 15% din bugetul total al UE.
În plus, ar avea dreptul la aproape o treime din bugetul pentru subvenții agricole și la încă 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE.
Intrarea Ucrainei în UE ar fi o “catastrofă” pentru agricultura europeană, a reacționat, săptămâna trecută, președintele principalului sindicat agricol francez (FNSEA), Arnaud Rousseau, într-un interviu acordat presei regionale din Franța: “Într-un context de război, este foarte dificil să te pronunți asupra acestui subiect, pentru că imediat ești acuzat că nu sprijini Ucraina. Dar, vorbind strict din punct de vedere agricol, intrarea Ucrainei în UE ar fi o catastrofă pentru agricultura europeană”, a avertizat liderul sindical francez. Acesta a explicat că agricultura ucraineană “nu joacă după aceleași reguli”, ea produce aproximativ “echivalentul unui sfert din agricultura europeană, mai ales în ce privește creșterea păsărilor și marile culturi, dar cu norme de mediu și standarde de producție mult sub practicile noastre”. Produsele agricole ucrainene au deja acces liber pe piața UE, în virtutea unei facilități pe care blocul comunitar a oferit-o Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, însă această facilitate a afectat cu precădere țările est-europene vecine cu Ucraina și mai puțin țările vest-europene. Acestea din urmă și Kievul au protestat față de măsurile pe care guvernele unor state est-europene le-au luat pentru a-și proteja agricultorii păgubiți de cerealele ucrainene comercializate la prețuri sub costurile producătorilor locali.
În ce privește poziția României, aceasta se situează între optimismul guvernamental și prudența prezidențială: “Salut recomandarea Comisiei Europene în ce privește începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova. Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina și Republica Moldova în acest proces. Sper într-o decizie pozitivă a liderilor UE, în luna decembrie”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe o rețea de socializare, în timp ce președintele Iohannis s-a mulțumit cu o declarație mai degrabă ambiguă: “România își dorește pentru Moldova și Ucraina ca aderarea la Uniunea Europeană să se producă repede, dar asta nu înseamnă de azi pe mâine.”
... În linii mari, cam acesta este contextul, deloc confortabil, în care, la mijlocul lunii viitoare, la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale UE urmează să decidă în unanimitate dacă acceptă recomandarea Comisiei Europene de a invita Kievul și Chișinăul să înceapă discuțiile de aderare. În cadrul aceleiași reuniuni, liderii europeni urmează să decidă, tot în unanimitate, alocarea, de la bugetul comunitar, a următoarei tranșe de ajutor militar de 50 de miliarde de euro, pe măsură ce războiul împotriva Rusiei continuă. Cu Ungaria ca oponent sigur, liderii europeni lucrează deja la “un plan B”, pentru a putea, totuși, să acorde Kievului ajutorul promis.
... Ceea ce ne întărește certitudinea că atmosfera nu va fi una... prietenoasă.
(surse documentare - MTI, magyarnemzet.hu, France Presse, lafranceagricole.fr, hungarytoday.hu)
Ileana Sandu
