Deși până de curând, singurătatea a fost considerată o trăsătură a vieții moderne, o consecință inevitabilă a aglomerației urbane și a ritmului alert al societății contemporane, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a catalogat singurătatea ca fiind o boală internațională, cu consecințe grave asupra sănătății fizice și mintale, contribuind la creșterea riscului de boli cardiovasculare, depresie și anxietate.
Potrivit descopera.ro, prin clasificarea oficială a singurătății, OMS își propune să atragă atenția autorităților globale și naționale asupra acestei probleme și să promoveze strategii de intervenție și prevenție.
Singurătatea este adesea asociată cu izolarea socială și lipsa conexiunilor interpersonale semnificative. Într-o eră în care tehnologia a facilitat comunicarea virtuală, paradoxal, tot mai mulți oameni se confruntă cu sentimentul de singurătate. Munca la distanță, relațiile online și ritmul agitat al vieții moderne pot contribui la o lipsă de interacțiuni autentice și de sprijin emoțional.
Totodată, singurătatea este o amenințare urgentă la adresa sănătății la nivel mondial, iar efectele acesteia asupra mortalității sunt echivalente cu cele ale fumatului a 15 țigări pe zi și chiar mai mari decât cele asociate cu obezitatea și inactivitatea fizică. Aceasta vine după ce pandemia Covid-19 a oprit activitatea economică și socială, crescând nivelul de singurătate, dar și pe fondul unei noi conștientizări a importanței acestei probleme.
“Singurătatea transcende granițele și devine o problemă de sănătate publică globală care afectează fiecare aspect al sănătății, bunăstării și dezvoltării. Izolarea socială nu cunoaște vârstă sau granițe. În timp ce singurătatea este adesea considerată o problemă a țărilor dezvoltate, ratele de unul din patru vârstnici care se confruntă cu izolarea socială sunt similare în toate regiunile lumii.
La adulții în vârstă, singurătatea este asociată cu un risc cu 50% mai mare de a dezvolta demență și cu un risc cu 30% mai mare de a suferi de boli coronariene sau de accidente vasculare cerebrale.
Dar singurătatea afectează și viața tinerilor. La nivel mondial, între 5% și 15% dintre adolescenți se simt singuri. De exemplu, în Africa, 12,7% dintre adolescenți se confruntă cu singurătatea, față de 5,3% în Europa. În Africa, unde majoritatea populației este formată din tineri, provocările legate de pace, securitate și criza climatică, precum și nivelurile ridicate de șomaj contribuie la izolarea socială, în special pentru populațiile vulnerabile excluse de decalajul digital”, a constatat comisia internațională a OMS de studiere a singurătății. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto: pixabay.com)
