Mai multe studii științifice au demonstrat că, din punct de vedere medical, râsul de 3-8 minute joacă un rol important în ameliorarea și chiar vindecarea bolilor.
Râsul îmbunătățește starea psihică, reduce consecințele stresului și, mai ales, produce endorfine, cunoscute și sub numele de “molecule ale fericirii”. Acestea sunt substanțe chimice de alinare a durerii (ajută creierul să ignore durerea), create de organism în urma dansului, sexului, muzicii plăcute sau mâncării condimentate.
De asemenea, râsul îmbunătățește sistemul imunitar și reduce anxietatea, iar oamenii de știință au constatat că femeile care au fost supuse fertilizării in vitro și care au fost distrate de clovni au avut 36% șanse de a rămâne însărcinate, față de 20% dintre femeile care nu au avut parte de amuzament.
Cu toate aceste beneficii pentru sănătate pe care le aduce râsul, cercetătorii britanici de la Universitatea din Birmingham, citați de descopera.ro, atrag atenția că au fost raportate mai multe cazuri de oameni care au murit în moduri oribile pentru că au râs în exces, fără să își cunoască limita de toleranță.
Nici oamenii de știință nu au reușit să impună o limită: “Nu avem nici cea mai vagă idee despre cât de mult râs este sigur. Există, probabil, o curbă în formă de U. Râsul este grozav și, totuși, în cantități enorme devine fatal”. Aceștia prezintă și modalitățile tulburătoare prin care râsul se poate dovedi, în cazuri rare, fatal.
Anevrism cerebral - Totul este distracție până când ceva explodează în creier. Potrivit medicilor, râsul prea tare poate declanșa ruperea unui anevrism cerebral, ce apare atunci când există o umflătură într-un vas de sânge slăbit. De obicei, acestea provoacă simptome vizibile doar după ce se sparg. Astfel, dacă se întâmplă să te plimbi cu un anevrism în creier, un singur râs ar putea provoca ruperea acelui vas slăbit.
Atac de astm - Stările emoționale extreme, cum ar fi râsul puternic sau plânsul intens, pot declanșa un atac de astm. Acest lucru se datorează faptului că răspunsul organismului la diferite emoții modifică modul în care respirăm.
“Când vă simțiți emoționat, s-ar putea să începeți să respirați rapid și adânc. Acest lucru se numește hiperventilație și poate face căile respiratorii să se îngusteze, provocând simptome de astm, precum tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sau o senzație de apăsare în piept.
În cadrul unui studiu, am chestionat 105 pacienți cu astm și am constatat că peste 40% dintre ei au avut atac de astm indus de râs. În cazuri severe, atacurile de astm pot fi fatale dacă cineva nu are acces la inhalator”, explică specialiștii.
Criză de epilepsie gelastică - În cazuri rare, râsul (în special cel incontrolabil) poate fi un semn al unei afecțiuni de bază numită epilepsie gelastică, cel mai frecvent fiind cauzată de o tumoare mică în hipotalamus.
În timpul unei crize gelastice, oamenii nu râd pentru că sunt fericiți ori pentru că au o stare de bine. Dimpotrivă, ei râd pentru că își pierd controlul și sunt cuprinși de o frică intensă. Din păcate, unul din 1.000 de copii este afectat de epilepsie gelastică, de multe ori greu de diagnosticat.
Sufocare - În unele cazuri, râsul prea puternic interferează cu respirația, ceea ce înseamnă că nu primim suficient oxigen între hohote. Gâdilatul excesiv care declanșează un râs necontrolat este cel mai periculos.
Pentru unele persoane care au boli latente, nediagnosticate, gâdilatul (ca și efortul fizic, lovitura, speriatul, țipatul, înțepatul, agresiunea verbală sau nonverbală, diverse șocuri) poate declanșa un accident vascular sau un infarct miocardic. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto: pixabay.com)
