Liderii Uniunii Europene se vor reuni, mâine și vineri, la Bruxelles, în cadrul unui summit “crucial”, în care trebuie să se decidă în privința propunerilor de acordare a unui sprijin economic de 50 de miliarde de euro pentru Kiev, alocarea a încă 20 de miliarde de euro pentru armata ucraineană și demararea negocierilor de aderare a Ucrainei, având de înfruntat refuzul categoric al premierului ungar Viktor Orbán. Nici recenta “îndulcire” a legii minorităților din Ucraina, nici promisa deblocare a fondurilor europene pentru Budapesta nu-l înduplecă pe premierul ungur: “Vă îndemn cu respect să nu invitați Consiliul European să decidă asupra acestor chestiuni în decembrie, deoarece lipsa evidentă de consens ar duce inevitabil la eșec”, a scris Orbán într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel.
Orbán și-a expus, pe larg și fără echivoc, punctul de vedere, într-un interviu acordat săptămânalului francez Le Point, publicat în marja apropiatului summit, explicând de ce, în opinia sa, aderarea Ucrainei la UE “nu este deloc oportună”, cu mențiunea că planurile de aderare nu au fost suficient de bine pregătite și structurate încât “să aducă mai mult decât ne costă”.
“Ungaria este vecină cu Ucraina. Indiferent ce cred cei de la Paris, Bruxelles sau Haga, noi știm exact ce se întâmplă în Ucraina”, iar dacă ar adera la UE, celelalte state membre ar trebui să plătească mai mulți bani: Franța, de exemplu, ar fi obligată să plătească peste 3,5 miliarde de euro în plus în fiecare an, iar agricultura ucraineană, odată înglobată în cea europeană, ar putea distruge cu ușurință agricultura celorlalte state membre.
În schimb, Viktor Orbán propune un parteneriat strategic cu Ucraina, în cadrul căruia ar putea fi încheiate diverse acorduri privind agricultura, vămile și securitatea: “Sunt de acord cu ridicarea cooperării la un nivel mai înalt, dar nu cu aderarea”.
Referindu-se la comunitatea maghiară din Ucraina, el a precizat că drepturile minorității nu pot face obiectul negocierilor, Ucraina ar trebui să le respecte indiferent de planurile de aderare.
La întrebarea dacă Budapesta ar fi intransigentă în această chestiune chiar dacă UE ar plăti Ungariei cele 10 miliarde de euro pe care le-a reținut, el a răspuns că problemele tehnice, cum ar fi cele financiare, nu trebuie amestecate cu provocările istorice: “Chestiunea ucraineană este o problemă istorică” - a afirmat el, subliniind că peste două treimi din populația Ungariei se pronunță împotriva negocierilor de aderare, ca, de altfel, și Parlamentul Ungariei.
În privința sancțiunilor împotriva Rusiei, el a reamintit că, în general, nu susține sancțiunile, deoarece “este greu de găsit un singur exemplu în istoria Europei când sancțiunile ar fi funcționat”, iar Europa a fost trădată în problema “sancțiunilor prost formulate și implementate greșit”: “Cum vă explicați faptul că, deși Rusia este supusă sancțiunilor, americanii și-au dublat achizițiile de combustibil nuclear? În timp ce vorbim despre sancțiuni, alții, în special Statele Unite, le ocolesc și fac afaceri de succes” - a declarat premierul.
Referindu-se la relațiile sale cu președintele rus Vladimir Putin, el a spus: “Rusia este o țară diferită din punct de vedere istoric, politic și geografic”, ea nu poate fi comparată cu Uniunea Europeană.
“Întrebarea este dacă diferențele dintre noi ne împiedică să cooperăm” - a spus premierul, adăugând că, după această logică, nu s-ar putea coopera cu două treimi din planetă: “Nu putem pretinde ca aceia care nu sunt occidentali să se comporte ca noi. Această abordare americană, universalistă, provoacă multe conflicte în lume”. Dacă Europa nu învață cum să se apere singură, va rămâne pentru totdeauna în umbra Americii - a subliniat el.
În rândul diplomaților UE care susțin continuarea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei există îngrijorarea că lipsa unui acord cu privire la discuțiile de aderare și la ajutorul financiar, în cadrul reuniunii de săptămâna aceasta, ar constitui o lovitură politică pentru Kievul aflat în plin război și ar fi văzută ca un impuls pentru Moscova, astfel că un eșec în această privință ar impune un alt summit, la începutul anului viitor, având în vedere că orice astfel de decizie necesită sprijinul unanim al liderilor UE.
În încercarea de a convinge Budapesta să sprijine Ucraina, Comisia Europeană a anunțat în ultimele zile că va debloca miliarde de euro pentru Ungaria, fonduri care au fost înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept.
Discuțiile la nivel diplomatic purtate în preajma apropiatului summit nu dau, cu toate acestea, niciun semn imediat că au reușit să-l influențeze pe Orbán în chestiunea ucraineană. Suma de bani blocată în acest moment este de aproximativ 21,7 miliarde de euro, din care, aproximativ jumătate, adică 10 miliarde de euro, ar putea deveni disponibile dacă Comisia este mulțumită de reformele judiciare din Ungaria. Cu alte cuvinte, majoritatea banilor deblocați nu vor fi disponibili imediat, ci alocați treptat, iar Ungaria trebuie mai întâi să prezinte planuri detaliate pentru proiectele pe care dorește să le finanțeze cu bani europeni.
Lucrurile se complică cu atât mai mult cu cât în Congresul american nu a fost aprobat pachetul de ajutor de 60 de miliarde de dolari propus de președintele Biden pentru Ucraina, iar credibilitatea Europei este, de asemenea, în joc, știut fiind că blocul european a promis, până acum, că va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie.
Pe de altă parte, unii oficiali UE sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că UE va debloca o parte din fondurile pentru Ungaria în încercarea de a convinge Budapesta să aprobe acordul privind ajutorul financiar pentru Ucraina și să înceapă discuțiile de aderare la UE, ceea ce va crea un precedent riscant.
“Dacă Orbán reușește, alții îi vor urma exemplul și vor abuza de dreptul lor de veto... Va slăbi semnificativ Uniunea Europeană în viitor”, a spus Daniel Freund, deputat german în Parlamentul European din Partidul Verzilor.
Cei care se așteaptă ca Orbán să cedeze au spus că un posibil compromis ar fi unul prin care să se amâne începerea negocierilor cu Ucraina până în martie. Alții, însă, se tem că de data aceasta liderul ungar ar putea să nu se lase convins.
În pofida perspectivelor sumbre, unii diplomați de la Bruxelles cred că blocul comunitar va evita cel mai rău scenariu și va respecta unele dintre promisiunile făcute Ucrainei.
Corespondentul Radio Liberty la Bruxelles a relatat că ambasadorii UE s-au întâlnit duminică, 10 decembrie, în cadrul pregătirilor pentru summit, dar totul a rămas la fel în situația cu vetoul maghiar.
“Nici o mișcare, deoarece Ungaria încă blochează tot ceea ce are legătură cu Ucraina. Dacă va fi rezolvată, va fi rezolvată la summitul UE din 14-15 decembrie”.
“Contăm pe decizii pozitive. Europa trebuie să-și apere valorile și unitatea cu hotărâre și știu că în acest sens putem conta întotdeauna pe președintele Comisiei Europene”, a declarat duminică seara Volodimir Zelenski.
...Care, în treacăt fie spus, tocmai a dat o fugă până la Washington, pentru a discuta cu Joe Biden despre “nevoile urgente ale Ucrainei”.
... Ca să vezi ce coincidență! N-aduce anul ce-aduce fusul orar.
(surse documentare: MTI, pravda.com.ua, euractiv.com /Reuters, AFP)
Ileana Sandu
