Crăciunița, tisa și vâscul, trei dintre plantele care sunt strâns legate de sărbătorile de iarnă, se regăsesc în cele mai multe dintre aranjamentele ornamentale și ascund proprietăți mai puțin cunoscute, fiind deosebit de toxice.
Crăciunița, Floarea Crăciunului sau Steaua Crăciunului este o plantă a cărei frunze își schimbă culoarea în preajma Nașterii Domnului, devenind o podoabă din ce în ce mai utilizată în decorarea meselor de sărbători, a locuințelor, o piesă deosebită în aranjamentele ornamentale. Potrivit cercetătorilor Băncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV), Crăciunița este deosebit de toxică, motiv pentru care nu ar trebui lăsată la îndemâna copiilor și necesită atenție în momentul în care este îngrijită.
“Vorbim despre o plantă cunoscută și apreciată, chiar în această perioadă ea se află la loc de cinste pentru că este un simbol al Crăciunului. Înflorește acum, în perioada aceasta a Crăciunului și din acest motiv a primit și denumirea populară de Crăciuniță. Această plantă decorativă care arată foarte frumos, cu frunze de la verde până la roșu foarte aprins, în degrade, este apreciată din punct de vedere ornamental, însă trebuie să avem mare grijă pentru că, pe cât este de frumoasă, pe atât de toxică este. Trebuie să avem grijă atunci când o îngrijim, în special când îi rupem frunzele, lăstarii, trebuie să ne spălăm bine pe mâini cu săpun, pentru că sucul acela dacă rămâne pe mâini și ducem mâna la ochi, la gură, putem să avem iritații destul de dure sau foarte grav, putem să facem toxiinfecție alimentară. Mare atenție și la copii în perioada aceasta, mai ales cei care sunt mici, lăsați nesupravegheați și care au tendința de a duce la gură tot ceea ce prind. Ar fi un mare pericol ca aceste plante să fie lăsate în preajma copiilor. Sunt frumoase, ornamentale, dar sunt toxice”, a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Aranjamentele care conțin globuri viu colorate, alături de conuri de brad, clopoței și lumânările parfumate, strâns legate într-un mănunchi de cetină de brad, aduc bucurie în sânul fiecărei familii de sărbători. Pe de altă parte, cetina de tisă poate provoca moartea, neexistând un remediu pentru intoxicații.
“În această perioadă sunt foarte multe aranjamente de iarnă frumoase. Mulți cumpără aranjamente pe bază de cetină de brad sau molid, dar sunt multe care arată foarte bine, cu o cetină foarte fină care nu înțeapă, cu un colorit frumos, verde închis, fiind vorba despre cetina de tisă. Tisa este un arbore protejat de lege, iar cetina lui este foarte toxică. Ceea ce ar trebui să știm este că, dacă cumva mestecăm sau folosim acele ace de tisa, nu se cunoaște remediul, lumea științifică nu a găsit până acum un antidot care să restabilească starea de sănătate. S-au întâmplat adevărate drame, cazuri când au și murit oameni pentru că au confundat bradul cu tisa și au luat acei muguri crezând că pot să facă sirop de brad și au făcut sirop de tisa, realizând astfel o otravă concentrată. În această perioadă, sunt aranjamente cu tisa și trebuie să fim foarte atenți”, a precizat Costel Vînătoru.
O altă plantă încărcată de magie, simbol al curățeniei spirituale, al libertății și armoniei, dar care deține un secret mai puțin cunoscut este vâscul. Agățat la tocul ușii de Anul Nou, semn de bun augur al dragostei, “creanga de aur” are proprietăți la granița dintre bine și rău.
“Vâscul este o plantă care trăiește în simbioză cu alți arbori, este văzută ca o plantă parazită care se hrănește cu sucul celular al celorlalți arbori. Este o plantă aflată la limita pericolului cu granița medicinei. Părți din această plantă, cum ar fi semințele, sunt toxice, aparatul foliar, frunzele nu sunt atât de toxice, ba chiar sunt recomandate în anumite concentrații pentru anumite afecțiuni, însă trebuie să le folosim cu multă atenție și să nu uităm că au substanțe chimice benefice. Trebuie să știm concentrația, momentul recoltării, când să le folosim, cantitatea, pentru că altfel putem avea mari probleme”, arată cercetătorul.
BRGV Buzău asigură conservarea resurselor genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale, contribuind direct la menținerea biosecurității alimentare și a mediului natural. (Agerpres)
