E foarte plăcut să ai zile libere, să ai weekenduri lungi. Poate e bine și pentru anumite domenii de activitate, precum Horeca sau cei care beneficiază de cei care lucrează în turism. Din punctul meu de vedere, România nu este în situația în care să beneficieze de aceste zile libere pentru că acestea înseamnă o pierdere de activitate. Profitul pe care îl face Horeca de pe urma acestor vacanțe nu acoperă pierderile pe care aceste zile libere le au în ansamblul societății.
Îți poți permite să ai zile libere dacă ai capacitatea să nu pierzi ritmul productivității muncii. Activitățile economice beneficiază de un atribut pe care noi îl judecăm foarte superficial, și anume, continuitatea. Înainte se vorbea despre elementul continuității ca un element principal al creșterii economice.
Având în vedere scăderea puterii de cumpărare a românilor, profitul din Horeca e un avantaj, dar care se pierde în momentul de față. Cu toate acestea, el rămâne pentru că Horeca are nevoie de cerere. E o sferă a activității pe principiul cererii și al ofertei. Cererea este dată de ocuparea hotelurilor, restaurantelor și așa mai departe. Desigur, această cerere nu mai este la nivelul anilor trecuți, prețurile au crescut, scumpirile sunt în lanț. Mai mult decât atât, există anumite dificultăți din punctul de vedere al funcționării Horeca, din cauza greutăților fiscale pe care le are din partea statului. Oricât ar compensa, nu acoperă pierderile. Românii se vor gândi de două ori înainte de a apela la Horeca.
În ce privește situația din alte țări, nu pot face o comparație extinsă, dar știu din datele pe care le am că România nu este țara care dă cele mai multe zile libere, sunt alte țări care dau mai mult. Oricum, nu este un lux în țările dezvoltate, dar aici intervine altceva: o economie performantă, care lucrează constant și cu beneficii, își permite să dea astfel de zile libere. Există o legătură foarte serioasă între nivelul de dezvoltare economică și numărul de zile libere. Cu cât ești mai dezvoltat, cu atât îți permiți, altfel nu. România face mai mult decât îi permite economia. Cei care ne conduc ar trebui să se mai gândească cum dau aceste minivacanțe. Deocamdată acestea au și un aspect politic, fiind interese electorale.
Potrivit AMT, “deși în forurile internaționale România încearcă în mod constant să creeze aparența că ar fi un «stat-model» care a rezolvat exemplar situația comunităților naționale autohtone care trăiesc pe teritoriul său și a asigurat respectarea largă a drepturilor acestora, realitatea este complet alta. Politicienii români au dovedit acest lucru prin voturile lor de respingere, precum și prin manifestările anti-maghiare, întrucât nu sunt dispuși nici măcar să poarte o discuție despre autodeterminare. “În ciuda a ceea ce s-a întâmplat, noi continuăm să afirmăm că dorința noastră de autonomie reprezintă cea mai puternică declarație de loialitate posibilă față de România, iar autodeterminarea nu amenință unitatea țării, ci are menirea de a asigura dezvoltarea regiunilor noastre și păstrarea identității comunităților noastre”.
Liderii alianței au amintit că, potrivit prevederilor constituționale (art. 6 din Constituție), România recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar dorința legitimă a maghiarilor din Transilvania de a avea parte de autodeterminare a fost formulată, iar și iar, în conformitate cu această prevedere. Acordarea autonomiei depline este necesară și în vederea coabitării pașnice și a stabilității țării, a adăugat președinția AMT.
Partidul a subliniat că lupta maghiarilor transilvăneni pentru autodeterminare nu este ceva fără precedent, având în vedere că în numeroase țări europene sunt forme de autonomie care au ca rezultat dezvoltare economică, relații ordonate între majoritate și minoritate, diversitate culturală. În opinia politicienilor AMT, voturile de refuz exprimate de către politicienii români sunt un refuz și în acest sens, “este ca și cum România ar fi luată de mână și condusă în afara Europei”.
Legea-cadru care reglementează statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc, statutul de autonomie culturală a comunității naționale maghiare și autonomia culturală a comunităților naționale a fost înaintată Camerei Deputaților în 20 decembrie, de cătr Zoltán Zakariás, președintele Alianței Maghiare din Transilvania (AMT), József Kulcsár-Terza, președintele executiv a Forței Civice Maghiare (FCM), care și-au obținut mandatele de deputați pe lista UDMR.
“Vorbim de o ciorbă reîncălzită”
În legătură cu speța în cauză, conf. univ. dr. Titus Corlățean, senator PSD a precizat pe pagina sa de socializare:
“Statul român este un stat unitar și nu unul de tip federal, spre care ne-ar îndrepta astfel de inițiative legislative, care încalcă nu doar Constituția României, dar și standardele europene în materie (Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale sau Carta europeană a autonomiei locale), care spun foarte clar că aceste drepturi, legitime de altfel, la prezervarea identității naționale a persoanelor aparținând minorității sunt drepturi INDIVIDUALE, NU colective, iar prezervarea identității NU se poate realiza prin forma de autonomie pe criterii etnice, care sunt în realitate forme separatiste teritoriale pe criterii etnice, din care românii, etnicii germani sau oricare altă etnie sunt de fapt excluși/ excluse prin discriminări etnice.
Vorbim de o ciorbă reîncălzită de unii reprezentanți politici (nu generalizez la nivelul întregii formațiuni UDMR și nici la nivelul întregii populații de etnie maghiară din Romania) care au o obsesie etnică, dar și interese pragmatice mult mai lumești: dorința de control politic, de gestiune monopolistă a banilor și a puterii la nivel local, de control al structurilor și a numirilor, pe criterii etnice și de clientelă politică. Altfel spus, în Harghita, Covasna și o parte din Mureș (așa cum vor să deseneze harta acești extremiști) directorul școlii trebuie musai să fie maghiar și din clientela politică de partid UDMR sau alte fracțiuni politice maghiare nesemnificative ca pondere, dar mai radicale și separatiste. Un director de școală, oricât de bun profesor și manager ar fi, dacă e român, german, evreu, sârb sau orice altceva nu poate fi director în Ținutul Secuiesc. Ceea ce evident e și ofensator, și o discriminare flagrantă, dar și profund neconstituțional!
Trebuie spus că România a realizat în toți acești ani un sistem legislativ și instituțional, de politici publice, bugetare, cultural-educaționale de protecție a minorităților nationale peste standardele europene, care, de altfel, este departe de a se regăsi în Ungaria, acolo unde minoritatea română nu este reprezentată nici măcar de un deputat în Parlamentul de la Budapesta. Actorii politici din Ungaria, precum Fidesz, care au tot băgat bățul prin gard în viața politică, socială și etnică din România sunt departe de a da lecții de moralitate altora, în condițiile unei politici de asimilare directă sau mascată a minorităților naționale din Ungaria în perioada lor comunistă, dar și în anii de democrație de după 1989”.
Senatorul a deplâns, de asemenea, “spectacolul jalnic, penibil și populist” al celor de la AUR și SOS: “Mă lămuresc în fiecare zi tot mai mult cât de virusați sunt acești indivizi la logică și moralitate, dar și cât de slab pregătiți profesional sunt în realitate. Atât s-a putut... Să ne ferească Dumnezeu, anul viitor, de Patria și căpitanul versiunea 2024 sau de trâmbița sovietică, pentru care numai urletele, jignirile sau violența psihică sau chiar fizică contează, într-o mocirlă pe care o propagă cu o consecvență demnă de o cauză mai bună!”
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA, analist economic
