Anul 2024 este un an special pentru că suntem puși într-o situație dificilă, de a accepta un buget care face tot posibilul să își țină toate promisiunile și pe de altă parte, sacrificiul pe care țara îl face, pentru că tot ceea ce se va realiza în 2024 va fi plătit de toată populația țării și de mediul economic românesc în anii de după alegeri, 2025 și în continuare.
Guvernul va face tot posibilul ca să se țină de promisiuni, fiindcă are nevoie de voturi, dar aceste promisiuni vor fi plătite cu alte surse decât cele adevărate, decât cele sustenabile, pentru că economia României nu poate, în momentul de față, și, mai ales în 2024, nu va putea să aducă acele contribuții la buget pe care Guvernul le așteaptă, din vina principală a Guvernului.
El este cel care omoară economia, în momentul de față este creator de crize și creator de inflație pentru că ceea ce s-a întâmplat de la 1 ianuarie, noile taxe, noile impozite, tot ceea ce înseamnă o presiune pe mediul de afaceri și pe cei are creează valoare va însemna un număr important de falimente, va însemna reducerea masei de impozitare, ceea ce va duce la un rezultat contrar celui așteptat de Guvern. Nu vom avea colectări mai mari, ci dimpotrivă, vom avea colectări mai mici.
Ni se spune că aceste promisiuni sunt posibile pentru că se va realiza o revoluționare a ANAF. Nu cred în așa ceva. Pentru a revoluționa ANAF trebuie o altă concepție și o altă mentalitate politică, pentru că ANAF nu funcționează cum trebuie. ANAF este un instrument politic care îi protejează pe marii evazioniști, adică societățile cu capital majoritar de stat, de acolo este marea evaziune, în același timp, ANAF atacă, atunci când trebuie, adversari politici, pe cale economică.
Schimbarea mentalității, transformarea ANAF, așa cum se întâmplă în toată Europa, într-o instituție partener al mediului de afaceri, care să dea consultanță, care să ajute mediul de afaceri să își achite obligațiunile către stat, nu se va întâmpla foarte repede. Nu este informatizat, nu se poate transforma în altceva, peste noapte. Nu există surse ca să alimenteze, într-o manieră corectă, bugetul.
Bugetul se va alimenta în continuare prin facturi, fiindcă statul ne va menține prețurile înalte la energie pentru a aduce la buget bani. prin facturi, prin tot ceea ce înseamnă o presiune pe consumatorii de energie, prin impozite și taxe - deja s-a mărit acciza la carburanți. Această ordonanță -trenuleț aduce o presiune fiscală pe mediul de afaceri și se va mai întâmpla încă ceva. Va crește ritmul de împrumut.
Deja s-a anunțat că se va împrumuta de la Banca Mondială cu 100 de milioane de euro și lucrul acesta se va continua, ducând, la sfârșitul anului 2024, la o îndatorare a României în ritm foarte rapid și cu un procent mare din PIB. Asta va însemna o presiune, anii viitori, pe generațiile care vin.
Nu sunt foarte optimist cu 2024. Este un an tip Fata Morgana. Ni se pare că vedem în zare o oază, în care să ne potolim setea de un trai mai bun, de o societate echilibrată, dar, în realitate, ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de această iluzie.
Bugetul nu este bine făcut, supraevaluează veniturile, subestimează cheltuielile, deci este un an în care vom fi victimele politicii. Pentru că anul 2024 este un an eminamente politic, cu patru reprize de alegeri, iar pentru politică, pentru putere, pentru acces la fonduri, actuala guvernare ne îndatorează și mai mult, chiar dacă vor avea loc niște creșteri ale veniturilor.
La 1 ianuarie a fost această indexare a pensiilor, care nu este o mărire a pensiilor, ci este o respectare a legii și care nici nu se face în limitele acceptabile, iar recalcularea care ar trebui să aibă un rezultat scontat în septembrie, va avea ca rezultat o inegalitate și mai mare.
Șeful Casei de Pensii a anunțat, în mod public, că aproape 2 milioane, dacă nu 3 milioane de pensionari nu vor avea creșteri de pensii, dar nici nu se va reduce pensia. Faptul că nu se reduce pensia nu înseamnă nimic altceva decât că va scădea puterea de cumpărare a acestor pensionari, pentru că o pensie care rămâne la un plafon în condițiile în care există o inflație la nivel înalt va duce până la urmă la incapacitatea acestora de a se bucura de o condiție mai bună din punctul de vedere al puterii de cumpărare.
Legea Pensiilor nu este o realizare. Este o chestiune care amăgește, pentru că statul nu are capacitatea de a plăti. Declarația pe care Guvernul o face, potrivit căreia trebuie să fim liniștiți, pentru că în buget sunt incluse toate fondurile necesare creșterii pensiilor, în loc să ne liniștească, ar trebui să ne sperie, pentru că bugetul acesta nu este deloc real.
Punerea în buget, pe hârtie, a unor sume nu înseamnă că ele sunt și realizabile. Este un an care până la urmă ar putea să fie o stagnare în evoluția României, fiindcă se fac împrumuturi mari, se distruge mediul de afaceri, doar pentru interese electorale. Nu sunt optimist în legătură cu 2024. Stagnarea este, paradoxal, o veste bună...
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA, analist economic
