Ucraina consideră că peste 19.500 de copii au fost răpiți și trimiți ilegal în Rusia în timpul războiului, a declarat luni Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează dpa.
“Rusia a comis crime groaznice în timpul războiului său împotriva Ucrainei, însă deportarea și răpirea celor mai vulnerabili copii ai noștri este una dintre cele mai atroce crime împotriva umanității după cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Andrii Iermak, citat într-un comunicat.
Numărul oferit de oficialul ucrainean se bazează pe cifrele ONU, iar circa 3.900 dintre acești copii ar fi orfani.
Iermak a acuzat Rusia că ar fi deportat și relocat sistematic copii ucraineni, iar acesta ar face parte din politica statului rus de a le distruge identitatea.
Moscova refuză să ofere Ucrainei sau instituțiilor internaționale informații despre soarta acestor copii.
Până în prezent a fost posibilă doar aducerea înapoi a unor copii ucraineni în țara lor de origine în cazuri individuale. Un grup de lucru în cadrul Bring Kids Back UA, care reunește eforturile guvernului ucrainean, a unor țări partenere și organizații internaționale, a fost înființat luni. Acesta își propune să dezvolte mecanisme de reunificare voluntară a copiilor cu rudele lor și să ajute la eliminarea lacunelor în legea internațională privind protecția copilului.
O avocată britanică și membră a Camerei Lorzilor, Helena Kennedy, va prezida alături de Iermak, grupul de lucru. (Agerpres)
Olaf Scholz le cere statelor UE să-și sporească livrările de arme către Kiev
Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei și a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privință, informează Reuters.
În contextul blocării în Congres a ajutorului Statelor Unite pentru Kiev, Scholz a insistat pe nevoia ca Europa să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina, precizând că guvernul german va sprijini Kievul atât timp cât va fi necesar.
Germania a devenit ținta criticilor în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina pentru că nu oferise sprijinul militar pe care Kievul îl aștepta de la una dintre puterile majore din Europa.
În prezent, însă, Germania este unul dintre principalii furnizori de ajutor militar și financiar. La finalul anului trecut, Berlinul a decis să-și dubleze ajutorul militar pentru Ucraina în 2024, până la 8 miliarde euro.
“Oricât de semnificativă este contribuția germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaților din Uniunea Europeană să-și consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorității statelor UE nu sunt suficiente”, a spus Scholz într-o conferință de presă la Berlin.
El a adăugat că Germania i-a cerut UE să verifice cu fiecare stat membru ce livrări intenționează să facă, întrucât nu toate aceste livrări sunt cunoscute. (Agerpres)
Valul de aer polar se abate asupra Europei Centrale și de Est
Aerul polar care a afectat țările nordice în ultimele zile a cuprins luni și statele din Europa Centrală și de Est, provocând în special pene de curent și probleme în transporturi în Polonia, transmite AFP.
Institutul de Meteorologie din Polonia, care a raportat deja temperaturi foarte scăzute, de minus 23 de grade Celsius în nord-estul țării, a emis o avertizare de ger care vizează cea mai mare parte a teritoriului, unde se prognozează că mercurul din termometre va continua să scadă în această săptămână.
În nord-estul țării, 2.200 de gospodării au rămas luni fără curent electric, iar funcționarea transportului școlar a fost suspendată.
“Au fost probleme din cauza frigului”, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației regionale, Krzysztof Guzek, pentru agenția poloneză de presă PAP.
În Letonia, în nord-est, mercurul din termometre a scăzut luni până la minus 29,5 grade Celsius în Daugavpils, al doilea oraș al țării.
Spre sud, în Ungaria, serviciul național de meteorologie a prognozat temperaturi minime de până la minus 12 grade Celsius la sfârșitul săptămânii, însoțite de vânt intens, de până 90 de kilometri la oră.
Rafale de până la 100 de kilometri la oră au provocat deja pagube în unele zone ale țării, weekendul trecut, rupând acoperișuri și copaci și conducând la pene de curent și la măsuri de suspendare a circulației.
În Republica Moldova, o țară mică situată între Ucraina și România, în jur de 22.000 de gospodării au rămas luni fără curent electric, iar valul de frig a condus la anulări și întârzieri ale zborurilor pe aeroportul din capitala Chișinău.
Transportul public a fost perturbat în acest oraș, unde școlile au fost închise până joi.
În România, ninsorile au provocat devierea a două aeronave care trebuiau să aterizeze pe aeroportul din Iași, iar unele drumuri naționale din estul țării au fost închise, notează AFP.
Serviciul de meteorologie din Germania a prognozat că temperaturile vor scădea pe alocuri până la minus 15 grade Celsius în cursul nopții, însă a subliniat că această situație nu este neobișnuită în luna ianuarie.
“Ceea ce a fost anormal a fost căldura de la începutul lunii ianuarie”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al serviciului german de meteorologie, Andreas Walter, amintind că în timpul acelui episod a fost înregistrată o temperatură de peste 17 grade Celsius la Frankfurt.
“Lunile ianuarie au fost cu siguranță prea calde între 2018 și 2023 comparativ cu perioada de referință 1961-90”, a precizat meteorologul. (Agerpres)
