Anul 2024 este un an complicat, dar nu trebuie să fie un an care să ne sperie. De ceva timp, noi, analiștii economici, am intrat într-o situație în care totul ni se pare o criză, în care România se prăbușește și nu mai există vreun orizont care să ne încurajeze să mergem mai departe.
Or, rezultatele anului 2023 sunt mult mai bune decât ne așteptam. Și nu este o analiză românească: analiza internațională plasează România pe un plan mult mai bun al evoluției decât ne-am așteptat. Spre exemplu, într-o carte pe care am publicat-o acum 2-3 săptămâni vorbesc despre jumătatea plină și jumătatea goală a paharului economiei românești. Sunt niște lucruri pe care nu trebuie să le neglijăm.
Conform Atlasului Economiei Mondiale, România este pe locul 18 ca nivel de complexitate a economiei. Complexitatea economiei reprezintă o tehnologizare la un nivel mai înalt, un ansamblu de ramuri care să ducă la o dezvoltare sustenabilă. Așadar, din peste 100 de țări, România este pe locul 18.
Care este însă punctul slab al economiei românești? Din punctul meu de vedere sunt două elemente. În primul rând, economia României înaintează în ritm de melc, prea încet. Noi puteam să avem un ritm mult mai dezvoltat. Facem caz de anumite lucruri pe care am putea să le ocolim cu mai multă ușurință. În al doilea rând, dezvoltarea pe care noi o avem este de lăudat, chiar dacă nu se ridică la standardele la care ar putea ajunge, deoarece ritmul de creștere este mult sub posibilitățile de resurse pe care le avem. Cu alte cuvinte, valorificarea resurselor este insuficientă în România. România este pe locurile 3-4 din punct de vedere al potențialului de resurse. Mă refer la cele energetice, alimentare, minerale și umane. Cu toate astea, suntem pe locurile 26-27 din punct de vedere al dezvoltării. Asta înseamnă că nu folosim bine resursele.
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA, analist economic
