Ucraina trebuie să se pregătească pentru o posibilă scădere a ajutorului din partea aliaților săi, ceea ce o va forța să își adapteze strategia militară, a declarat generalul Valeri Zalujnîi, comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, într-un articol publicat, informează AFP, preluat de Agerpres.
Foarte popularul general, ale cărui tensiuni cu președintele Volodimir Zelenski au dat naștere la numeroase comentarii, și-a exprimat îngrijorarea într-o luare de poziție pentru CNN în legătură cu o posibilă reducere a sprijinului din partea aliaților Kievului.
“Trebuie să facem față unei reduceri a sprijinului militar din partea principalilor noștri aliați, care se confruntă cu propriile tensiuni politice”, a anticipat generalul, în funcție din 2021, cu câteva luni înainte de începerea invaziei ruse.
Liderii europeni au ajuns joi la un acord privind un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat până acum de Ungaria, iar Senatul american urmează să dezvăluie noul său plan de ajutor pentru Ucraina în această săptămână.
Generalul Zalujnîi a mai spus pentru CNN că Ucraina nu va putea să își mărească numărul soldaților decât dacă Parlamentul adoptă măsuri “nepopulare” pentru a mobiliza mai multe trupe, o problemă extrem de controversată în Ucraina.
Armata i-a cerut președintelui Zelenski să înroleze o jumătate de milion de locuitori care să îi înlocuiască pe soldații epuizați pentru a face față celor aproximativ 600.000 de soldați ruși dislocați în Ucraina. Însă, în luna ianuarie, Parlamentul Ucrainei a refuzat să dezbată un proiect de lege controversat, ce vizează mobilizarea mai multor trupe.
În presa ucraineană au circulat săptămâna aceasta zvonuri conform cărora președintele Zelenski se gândește să îl schimbe șeful armatei din cauza dezacordurilor cu privire la modul de a creștere numărul soldaților. Nivelul de încredere pentru general în rândul populației a ajuns la 92%, față de 77% cât înregistrează șeful statului ucrainean.
Macron cere o serie de măsuri europene în favoarea agricultorilor
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut joi o serie de măsuri europene în favoarea agricultorilor, care protestează în multe țări ale UE, între care simplificări “tangibile” ale Politicii Agricole Comune (PAC) și o forță sanitară specială pentru a evita “concurența neloială” între state membre, relatează AFP, preluat de Agerpres.
“Exista o luptă europeană de dus”, “trebuie o Europă mai puternică și mai concretă pentru a proteja veniturile agricultorilor noștri” și “o reducere drastică a birocrației și a complexității”, a declarat președintele francez, în cursul unei conferințe de presă, la încheierea unui summit european la Bruxelles.
“Nu, Europa nu este surdă. Da, provocarea este imensă. Da, avem mijloacele pentru a-i face față”, a insistat el în timp ce principalul sindicat agricol francez, FNSEA, a acuzat Uniunea Europeană de “surditate” în fața așteptărilor și revendicărilor agricultorilor.
Președintele Macron a cerut în special “înființarea unei forțe europene de control sanitar și agricol” pentru a verifica dacă “regulile europene” sunt aplicate peste tot în același mod, cu “controale omogene”. Trebuie să ne asigurăm că nu există o eludare “la nivel european” a regulilor “de către marile centrale de cumpărare europene”, a afirmat, de asemenea, șeful statului francez, al cărui guvern a anunțat mai multe măsuri pentru a pune capăt unei vaste mișcări de furie a agricultorilor.
Comisia Europeană va pregăti o propunere pentru “a reduce povara administrativă” care apasă asupra agricultorilor, a anunțat președinta executivului UE, Ursula von der Leyen, pentru a încerca să răspundă furiei din sector.
“Vom lucra împreună cu președinția belgiană (a Consiliului UE - n.red.) la o propunere pe care o vom prezenta (...) pentru a reduce povara administrativă” a procedurilor Politicii Agricole Comune, a declarat șefa Comisiei după summitul UE desfășurat la Bruxelles.
Oficial Hamas: Nu am dat încă un răspuns propunerii de armistițiu, care este în studiu
Hamas a primit propunerea de armistițiu de la Paris pentru încetarea focului și eliberarea ostaticilor din Fâșia Gaza, dar nu a dat un răspuns nici uneia dintre părți, a declarat joi pentru Reuters consilierul de presă al șefului biroului politic al mișcării islamiste, informează Reuters.
“Noi spunem că stadiul actual al negocierilor este zero și, în același timp, nu putem spune că am ajuns la un acord”, a spus Taher al-Nono.
Conform unor declarații ale mediatorului qatarez, citat de AFP, Hamas a dat joi o “prima confirmare pozitivă” unei propuneri de pauză umanitară în Gaza și eliberare de ostatici. Această propunere a fost “aprobată de partea israeliană”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației Qatarului, Majed al-Ansari. “Și acum avem o primă confirmare pozitivă din partea Hamas”, a spus el, în speranța că “în următoarele două săptămâni vom putea să împărtășim câteva vești bune în acest sens”. O sursă apropiată Hamas din Gaza a declarat însă pentru AFP că nu există încă un consens cu privire la propunere și că “afirmația Qatarului (a fost) grăbită și falsă”.
Liderul mișcării, Ismail Haniyeh, care trăiește în exil în Qatar, este așteptat joi sau vineri în Egipt pentru a discuta despre o nouă încetare a luptei, la aproape patru luni de la începutul războiului, în octombrie. Aceste discuții se vor concentra pe propunerea de armistițiu și eliberare de ostatici la schimb cu prizonieri palestinieni, reieșită în urma întâlnirii de la Paris între șeful CIA, William Burns, și oficiali egipteni, israelieni și qatarezi.
Anterior, o sursă Hamas a indicat că propunerea se referă la trei faze. Prima prevede un armistițiu de șase săptămâni în timpul căruia Israelul va trebui să elibereze între 200 și 300 de prizonieri palestinieni în schimbul a 35 până la 40 de ostatici, iar 200 până la 300 de camioane cu ajutoare vor putea intra în fiecare zi pe teritoriul palestinian.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, se va întoarce “în zilele următoare” în Orientul Mijlociu pentru a sprijini eforturile de realizare a acestui al doilea armistițiu.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a vorbit despre un posibil armistițiu, dar a afirmat că va pune capăt ofensivei doar după ce Hamas va fi eliminat, ostaticii eliberați și după ce va primi garanții privind viitoarea securitate a Israelului. Benjamin Netanyahu se află sub presiunea atât a familiilor ostaticilor, cât și a membrilor guvernului său, ostili unui acord despre care susțin că ar fi prea generos pentru palestinieni.
Von der Leyen, convinsă că România și Bulgaria vor deveni în curând membri deplini ai Schengen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este convinsă că România și Bulgaria vor deveni în curând membri deplini ai spațiului Schengen, transmite APA.
“Puteți conta pe noi că vom întări și mai mult granițele și vom convinge Austria că România și Bulgaria merită să fie deplin în Schengen”, a afirmat șefa Comisiei într-o conferință de presă după summitul UE de joi de la Bruxelles.
“Comisia Europeană este convinsă de mai mulți ani că România și Bulgaria sunt pregătite pentru Schengen”, a subliniat von der Leyen.
UE a întreprins în ultimele luni câteva proiecte cu finanțare europeană vizând consolidarea frontierelor în România și Bulgaria, și misiuni constatative pe teren, iar aceasta a convins Austria “să facă primii pași pentru Schengen-ul aerian și maritim”.
Statele UE au aprobat în decembrie desființarea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România în martie 2024.
Discuțiile referitoare la eliminarea controalelor la frontierele terestre continuă, subiectul urmând să se afle printre prioritățile agendei viitoarei reuniuni a miniștrilor de interne din UE la începutul lunii martie, adaugă APA. (Agerpres)
