Problemă mare: politicile sociale și cele de administrare a taxării muncii au creat un fenomen bizar. Riscul de sărăcie al angajaților din România este mult peste media europeană (e chiar cel mai mare), față de riscul de sărăcie al pensionarilor, care este cam pe medie.
Și nu vorbim de pensiile speciale - unde inechitatea este violentă - ci de pensionarii obișnuiți și de salariații obișnuiți: adică acolo unde, la medie, rata de înlocuire a salariilor cu pensiile crește, pe fondul promisiunilor din acest an electoral. Pensiile cresc mai repede decât salariile din care sunt plătite.
Liberalii le-au propus partenerilor de coaliție ca plafonul până la care nu se aplică impozit (de 10%) pe veniturile din pensii să urce de la 2.000, la 3.000 de lei. Măsura ar crește veniturile celor cu pensie peste nivelul mediu (pensia medie în luna ianuarie a fost de 2.244 lei), dar și anumite inegalități din societate.
Există, însă, o problemă, care privește legătura dintre muncă și riscul de sărăcie: Riscul de sărăcie și excludere socială în rândul pensionarilor din România este în apropierea mediei UE; în timp ce la riscul de sărăcie în rândul angajaților cu normă întreagă de muncă, țara noastră este lider absolut în Uniune.
În aceste condiții, sindicatele invocă una dintre discuțiile purtate cu premierul Marcel Ciolacu în formatul Consiliului Tripartit, în care s-a stabilit analizarea diminuării impozitării muncii și, în special, a salariului mediu pe economie, pentru a nu face și mai inatractivă piața muncii din România și a nu stimula emigrarea.
Orice cheltuieli suplimentare adăugate bugetului înseamnă risc de depășire a deficitului și de majorare a impozitelor și taxelor, avertizează sindicaliștii.
1,5 milioane pensionari vs. 1,5 milioane angajați cu salariu minim
Conform datelor de la Casa Națională de Pensii, în luna ianuarie a acestui an, existau 1,29 milioane de persoane cu pensii de stat între 2.001 lei și 3.000 de lei.
Acestora li se adaugă și cea mai mare parte a celor peste 200.000 de pensionari din sistemul militar (MApN, MAI, servicii), totalul apropiindu-se de 1,5 milioane cu pensii de cel puțin 2.000 de lei.
În același timp, în România erau înregistrați în ianuarie aproximativ 1,5 milioane de angajați cu salariul minim pe economie înregistrat în contractul individual de muncă. Raportat la numărul salariaților activi, de 5.724.539 în decembrie 2023, conform Ministerului Muncii, aceasta înseamnă o pondere de 26%.
Salariul minim brut este de 3.300 de lei, iar cel net este de 2.079 lei, sub pensia medie, de 2.244 de lei.
În timp ce venitul din pensie este impozitat cu 10%, asupra veniturilor salariale se aplică impozitul de 16%, ceea ce înseamnă sume mai mari și deja incluse în veniturile de la fondul de pensii.
Pensionar sărac sau salariat sărac?
Aproximativ 15,6% din pensionarii UE se află în risc de sărăcie și excludere socială, conform datelor Eurostat.
Rata reprezintă ponderea pensionarilor cu un venit disponibil echivalent sub pragul de risc de sărăcie.
Rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor din România - de 18,1% - era peste media UE (16.2%), dar țara se situa pe locul 11 în clasament, imediat după Germania (18,2%), în 2022, conform Eurostat.
În schimb, România stă dezastruos la ponderea angajaților aflați în risc de sărăcie și excludere socială, dacă raportăm datele la nivelul UE. În cazul salariaților cu normă întreagă, rata este de 12,2%, comparativ cu 7,1%, media UE.
Situația este chiar mai gravă în cazul familiilor cu copii dependenți (aflați în întreținere, fie că sunt minori, fie că au împlinit 18 ani, dar sunt cuprinși într-o formă de educație etc.) - ponderea este de 16,2%, a doua cea mai ridicată din UE, după Luxemburg (16,5%).
