POLUAREA - “UCIGAȘUL TĂCUT”

Distribuie pe:

Poluarea atmosferei dăunează grav asupra sănătății oamenilor și ecosistemului. Cum o mare parte a populației locuiește într-un mediu nesănătos, cu toate măsurile luate de guverne, poluarea mediului este mult prea periculoasă pentru viață, pentru sănătate în general, chiar dacă standardele actuale și legislațiile stabilite la nivel european și mondial susțin că o bună parte a populației locuiește într-un mediu destul de sănătos. Însă, conform datelor existente, o proporție semnificativă a populației Europei locuiește în zone, în special orașe, unde sunt depășiri ale standardelor de calitate a aerului: poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie care afectează grav sănătatea. Concentrațiile mari de ozon duc și la distrugerea culturilor, problemă care se regăsește în special în zonele din Europa de sud, centrală și de est, deci și în România. Deci, este nevoie de eforturi susținute pentru reducerea emisiilor în vederea protejării sănătății umane și a mediului.

“Oxizii de azot (NO, NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea fără culoare sau miros. Cel mai adesea, ele sunt rezultatul traficului rutier, al activității industriale, agricole, de produceri a energiei electrice, tratarea deșeurilor, gunoaielor din gospodării etc. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră, reducerii vizibilității în zonele urbane. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare, ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunere la acest poluant sunt copiii”.

Benzenul este un alt poluant periculos care provine 90% din gazele emise de autovehiculele din traficul rutier. Benzenul este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central, dureri de cap, iritații ale gâtului, nasului și urechilor, afecțiuni cardio-vasculare, iritații ale căilor respiratorii, inflamații, astmă, reducerea funcției plămânilor. De asemenea, următoarele boli pot fi cauzate de efectele poluării asupra organismului: “infertilitatea, nașterea prematură, posibil autism, reducerea capacității ficatului, splinei și rinichilor”, preciza Anca Dimulescu, de la Asociația Cultopedia.

“Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 4,2 milioane de morți prematuri sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului - în principal prin boli de inimă, atac de cord, boală pulmonară, obstrucție cronică, cancer de plămâni și infecții respiratorii acute la copii. Astfel, poluarea aerului este responsabilă de afectarea sănătății în general, de producerea cancerului de plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică.”

“Ucigașul tăcut - cum mai este cunoscută poluarea - în principal pătrunde prin nări, își face drum cu ușurință până la organele interne și omoară 26.490 de români pe an”, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. “Mai mult, raportul Institutului Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 și obținut de Hotnews.ro, arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010 (20 ug/m3 - concentrația microparticulelor), bucureștenii ar avea o speranță de viață mai lungă cu 4 ani”.

De asemenea, un studiu recent, realizat de Alianța Europeană pentru Sănătate Publică, a arătat că “numărul deceselor provocate de Covid-19, în special la oraș, ar putea crește în cazul persoanelor expuse în timp îndelungat la aerul poluat. La mai puțin de o lună, cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health au anunțat concluzia unei analize care cuprinde 98% din populația din SUA: o creștere de doar 1 microgram de PM 2,5 (particule fine) pe metru cub de aer a fost asociată cu o creștere de 15% a ratei de decese din SUA.

În studiul realizat de Societatea Italiană pentru Medicina Mediului (SIMA), în colaborare cu Universitățile din Bari și Bologna, citat de Asociația Cultopedia, arată că particulele atmosferice, pe lângă faptul că transportă și răspândesc multe chimicale și contaminanți biologici, inclusiv viruși, reprezintă și un suport care permite unui virus să rămână în aer în condiții vitale pentru o perioadă de ordinul orelor sau zilelor”.

De asemenea, s-a dovedit că compușii chimici din aer afectează și fizicul, precum și sănătatea mintală. Cercetătorii de la University College London au analizat date din 16 țări și au descoperit că expunerea la poluarea aerului era asociată cu un risc mai mare de depresie.

“Datele analizate în noua cercetare au legat depresia cu particulele mai mici de 2,5. Persoanele expuse la o creștere de 10 micrograme pe metru cub la nivelul PM 2,5 timp de un an sau mai mult aveau un risc mai mare de 10% de depresie. Cantitatea de particule din aerul poluat are legătură și cu numărul de sinucideri”, se mai arată în același studiu. S-a dovedit că poluarea aerului influențează negativ și performanțele elevilor și studenților la învățătură.

Potrivit OMS, “cam 13% din decesele anuale din UE - adică 630.000 de morți premature - ar fi provocate de factori de mediu, între care cele mai frecvente sunt cancerul, bolile de inimă și atacurile cerebrale.

Cea mai gravă situație din UE s-ar înregistra în România, unde fiecare al cincilea deces poate fi pus pe seama factorilor de mediu. La polul opus se află Suedia și Danemarca.”

IOAN HUSAR

Lasă un comentariu