Articularea unei strategii pentru producție Made in România aliniată agendei Made in Europa și investiții publice care să ajute regiunile mai puțin competitive să-și îmbunătățească performanța și să recupereze decalajul se numără printre recomandările unui studiu prezentat săptămâna aceasta la un eveniment organizat de Institutul European din România (IER).
Studiul investighează consecințele ultimelor două crize majore (pandemia de COVID-19 și agresiunea rusă din Ucraina) asupra economiei europene și urmărește cum s-a schimbat politica economică și industrială a Uniunii Europene (UE) ca răspuns la cele două evenimente. Studiul prezintă starea de ansamblu a economiei europene, dar și starea economiei românești prin prisma efectelor pe care le-au produs aceste două șocuri, în contextul schimbării raporturilor de forțe din economia mondială. Perioada de timp analizată în acest studiu este 2020-2023.
“În încheierea studiului oferim o serie de recomandări din care menționăm articularea unei strategii Made in Romania, investiții publice care să ajute regiunile mai puțin competitive să-și îmbunătățească performanța și să recupereze decalajul, garantând totodată că cele mai competitive din România continuă să prospere conceptul de convergență ascendentă. În plus, România are un potențial considerabil care trebuie cartografiat, monitorizat și dezvoltat cu ajutorul aliaților din NATO și UE, iar formule pot varia de la dezvoltarea prin clustere specializate la parteneriatul public - privat. Ceea ce este important este ca această activitate să fie de aproape corelată cu politica industrială a Uniunii Europene și cu strategiile sectoriale: solar, eolian, hidrogen. Deci să nu meargă împotriva politicii energetice și de mediu a Europei, ci în tandem cu aceasta”, a declarat Daniela Staicu, cadru didactic asociat, Academia de Studii Economice, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, coordonator studiu omonim SPOS 2023, citată de Agerpres. Studiul a fost prezentat de Daniela Staicu și de Eugenia Gușilov, director fondator Romania Energy Center - ROEC, coautor studiu omonim SPOS 2023.
Mureșul, dezvoltare aproape nesemnificativă în 2022
Daniela Staicu a menționat că economia României este a 12-a la nivel european, cu un
PIB de 286 de miliarde de euro în 2022. În Raport cu dimensiunea economiei Uniunii Europene, aceasta reprezintă 1,8% din PIB-ul Uniunii. Ea a declarat că principalele zone care au constituit motoarele creșterii economice de 4,8% din 2022 au fost Bucureștiul și județele Constanța și Brașov.
“Cele două județe și Bucureștiul cumulat fac o treime din PIB-ul României și au crescut cu 6-8%. Timișul și Clujul au crescut sub media națională în 2022, iar lipsa infrastructurii este una dintre cauzele creșterii lente în unele județe precum Tulcea, Mureș, Mehedinți, Galați și Suceava. Economia Constanței a crescut cu aproape 7% în condițiile în care o bună parte din fluxurile de cereale din Ucraina au fost redirecționate prin România după ce Rusia a tăiat accesul Ucrainei la Marea Neagră. Portul Constanța a avut cel mai bun an istoric ca volum de mărfuri”, a explicat Daniela Staicu.
Conform datelor din studiu, în 2022, județul Mureș a înregistrat o creștere economică reală de doar 0,1% și a avut un PIB de 30 de miliarde de lei.
În studiu, județul Mureș a mai fost menționat prin prisma industriei de medicamente ca fiind “al doilea oraș ales de investitori pentru dezvoltarea fabricilor de medicamente este Târgu Mureș, cu patru fabrici locale”.
Același studiu s-a referit și la situația Azomureș, cel mai mare consumator de gaze din România, care și-a suspendat activitatea în toamna anului 2022, din cauza prețului la gaz. Astăzi, combinatul și-a reluat, parțial, activitatea. (D.B.) (sursa: Agerpres și Institutul European din România)
Dragoș Bardoși
