Parlamentul European avertizează, printr-o rezoluție adoptată joi la Strasbourg, că politicieni aleși și partide din Europa servesc cu bună știință interesele Rusiei și subminează astfel unitatea și democrația Uniunii Europene, informează un comunicat de presă.
În document, adoptat cu 433 de voturi pentru, 56 împotrivă și 18 abțineri, eurodeputații “își exprimă indignarea și îngrijorarea profundă cu privire la eforturile continue ale Rusiei de a submina democrația europeană prin diferite forme de ingerință și dezinformare”.
În contextul în care Kremlinul încearcă să creeze diviziuni între cetățenii europeni, rezoluția evidențiază modul în care Moscova recrutează unii eurodeputați ca “agenți de influență” și a creat un sistem de dependențe prin intermediul anumitor partide politice europene, inclu-siv prin finanțare, care apoi acționează ca amplificatori ale propagandei ruse și servesc intereselor Rusiei.
Exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la relatările recente din mass-media, potrivit cărora eurodeputata letonă Tatjana Zdanoka ar fi acționat ca informator pentru serviciul de securitate rus FSB, documentul subliniază că este imperativ ca atât Parlamentul European, cât și autoritățile letone să investigheze temeinic această chestiune, pentru a stabili sancțiunile și procedurile penale adecvate.
În același timp, rezoluția indică și alte cazuri de eurodeputați care servesc cu bună știință interesele Rusiei, inclusiv prin misiuni false de observare a alegerilor în teritoriile ocupate de Rusia.
Referindu-se la dezvăluirile periodice din întreaga Europă de-a lungul anilor, eurodeputații sunt indignați de faptul că Rusia, adesea încălcând legislația statelor membre ale UE, a găsit modalități de a oferi finanțare semnificativă partidelor politice, politicienilor, oficialilor și mișcărilor din mai multe țări democratice pentru a interveni și a câștiga influență în procesele lor democratice.
Acestea includ acordarea de împrumuturi bancare, acorduri de cumpărare și comerciale și facilitarea activităților financiare.
Textul enumeră, de asemenea, exemple de încercări recente de ingerință rusești în diferite țări, inclusiv furnizarea de discursuri partidelor politice de extreme dreapta și actorilor din Germania și Franța cu scopul de a submina sprijinul public pentru Ucraina, dar și din Slovacia. Eurodeputații sunt, de asemenea, îngrijorați de dezinformarea pe scară largă și de conținutul ilegal răspândit pe platforma de socializare X (fostă Twitter).
În ceea ce privește sprijinul Moscovei pentru mișcările separatiste din Europa, eurodeputații sunt extrem de îngrijorați de presupusele relații dintre secesioniștii catalani, inclusiv reprezentanții guvernului regional catalan, precum și fostul președinte regional și actualul eurodeputat Carles Puidgemont, pe de o parte, și administrația rusă, pe de altă parte.
Parlamentul European vrea ca astfel de cazuri referitoare la contactele dintre deputații catalani în cauză și reprezentanții Rusiei să fie înaintate Comitetului consultativ al Parlamentului European pentru conduita deputaților în vederea unei evaluări suplimentare.
Rezoluția menționează, de asemenea, că ingerința Rusiei în Catalonia ar face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de promovare a destabilizării interne și a dezbinării UE. Parlamentul solicită, de asemenea, autorităților judiciare competente să efectueze anchete eficace cu privire la legăturile deputaților care ar fi asociați cu Kremlinul.
Europarlamentara letonă Tatjana Zdanoka, acuzată că a lucrat cel puțin 13 ani pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, a dat asigurări marți în plenul Parlamentului European la Strasbourg că este un agent al păcii și pentru o Europă fără fascism, însă fără a menționa explicit informațiile referitoare la contactele sale cu agenți FSB.
“Da, sunt un agent: un agent al păcii, pentru o Europă fără fascism, pentru drepturile minorităților și pentru o Europă unită”, a spus Zdanoka în prima sa intervenție publică de la dezvăluirile privind presupusa ei colaborare cu FSB.
Într-o dezbatere privind ingerințele ruse în UE, programată tocmai ca urmare a cazului său, printre altele, europarlamentara letonă și-a cerut “scuze pentru că nu am fost un agent de succes” și a susținut că responsabilii de politică europeană față de această regiune “veneau în mod voluntar” la forumurile UE-Rusia pe care ea le organiza și îi mulțumeau pentru această inițiativă.
“În 2004, UE vedea în Rusia un partener strategic. Zece ani mai târziu, a avut loc o schimbare oficială a nomenclatorului în legătură cu Rusia: de la parteneriat și cooperare la contacte critice”, a spus Zdanoka.
“Chiar și așa, insistăm că va fi imposibilă soluționarea conflictului privind Ucraina dacă UE lucrează împotriva Rusiei. Acum, două decenii mai târziu, lumea pierde șansa la pace”, a adăugat ea.
Parlamentul European investighează contactele dintre Zdanoka și FSB de când au devenit publice și ar putea anunța în săptămânile următoare sancțiuni împotriva letonei pentru încălcarea codului de conduită al europarlamentarilor, potrivit unor surse parlamentare, citate de agenția spaniolă de presă EFE.
Politiciana letonă a recunoscut că a corespondat între 2004 și 2013 cu o persoană identificată de anchetatori drept agent FSB, dar a negat că ar fi avut cunoștință despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete rusești.
Dezvăluirile despre colaborarea ei cu FSB nu sunt o surpriză pentru cei familiarizați cu Letonia, unde a fost văzută ca un agent al influenței ruse de când a intrat în politică, la sfârșitul anilor 1980.
De profesie matematician, Zdanoka, care s-a născut la Riga, în 1950, a fost membră a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1971 și 1991 - aspect pe care îl menționează de altfel pe pagina sa de pe site-ul Parlamentului European - și a devenit activă în sprijinirea intereselor Rusiei la începutul anilor 1990, după ce Letonia a devenit independentă. Zdanoka vorbește rusă, letonă, engleză și franceză. (Agerpres)
