Statistică: 909.754 persoane cu dizabilități în România
Numărul total de persoane cu dizabilități era, la finele lunii septembrie 2023, de 909.754 persoane, dintre care 98,23% (893.686 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor și/sau trăiau independent (neinstituționalizate) și 1,77 % (16.068 persoane) se aflau în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate) coordonate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Conform datelor publicate de MMSS, față de rata de 4,16% persoane cu dizabilități la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia și de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate. Pe județe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilități se înregistra în municipiul București (77.659 persoane), urmat de județul Prahova (38.039 persoane), iar cel mai mic număr în județul Covasna (6.729 persoane). Conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Femeile reprezentau 53,55% din totalul persoanelor cu dizabilități. Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 68,12% din totalul persoanelor adulte cu dizabilități.
Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă rezultă că 46,05% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (418.959 persoane) și 45,41% aveau peste 65 ani (413.157 persoane), în total persoane adulte cu dizabilități.
Conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, republicată, gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu și ușor. Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 42,92% din total (față de 41,76% la 30 septembrie 2022), cele cu handicap accentuat 45,67% (față de 47,04% la 30 septembrie 2022), iar cele cu handicap mediu și ușor 11,18% (față de 11,97% la 30 septembrie 2022).
Numărul instituțiilor publice de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități era, la 30 septembrie 2023, de 591 (față de 546 la 30 septembrie 2022), dintre care 537 rezidențiale (față de 490 la 30 septembrie 2022) și 62 nerezidențiale - de zi (față de 56 la 30 septembrie 2022).
Peste trei pătrimi (90,13%) din instituțiile rezidențiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilități erau centre de îngrijire și asistență (36,50%), având 7.486 de beneficiari, locuințe protejate (33,71%), având 1.175 de beneficiari, și centre de abilitare și reabilitare (19,93%), cu 3.684 beneficiari. Aceștia reprezentau 76,83% din numărul total de 16.068 persoane aflate în instituțiile rezidențiale.
Un număr semnificativ de beneficiari exista și în cele 24 de centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 2.661 persoane (4,47%).
Din cele 537 instituții publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități 45 erau centre cu peste 50 de beneficiari (4.666). Aceste centre se află în proces de restructurare. (sursa foto: pixabay.com)
167.153 de beneficiari de ajutor social în decembrie 2023
Numărul beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost, în luna decembrie 2023, de 167.153 de persoane, cu 1.810 mai multe față de luna anterioară, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).
Cei mai mulți beneficiari au fost înregistrați în județele Dolj (10.776), Bacău (9.020), Teleorman (7.965) și Buzău (7.741), iar cei mai puțini în București (268) și în județele Ilfov (860) și Timiș (1.414).
Suma medie plătită în luna decembrie de statul român beneficiarilor de ajutor social a fost de 301,33 lei, în timp ce suma totală plătită s-a ridicat la 49,69 milioane de lei.
Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în județele Sălaj (401,4 lei), Covasna (372,17 lei) și Brașov (369,17 lei).
Județul Mureș trebuie să fie în competiție! Se caută opt localități rurale care să reprezinte România în întreaga lume
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) dă startul selecției naționale a localităților care aspiră la titlul de Best Tourism Villages, România urmând să transmită către Organizația Mondială a Turismului (OMT) cel mult 8 propuneri de destinații turistice, care vor concura cu alte destinații din întreaga lume, a anunțat vineri ministerul.
“Inițiativa este premergătoare desfășurării celei de-a patra ediții a competiției internaționale a Organizației Mondiale a Turismului (OMT), prin intermediul căreia, anual, sunt identificate exemple remarcabile de destinații pentru turismul rural. În urma depunerii candidaturilor și evaluării acestora, România va transmite către OMT cel mult 8 propuneri de destinații turistice, care vor concura cu alte destinații din întreaga lume”, se menționează în comunicat.
Conform sursei citate, localitatea candidată trebuie să aibă o densitate scăzută a populației și cel mult 15.000 de locuitori, conform ultimului recensământ, să fie localizat într-un peisaj cu o prezență importantă a activităților tradiționale și să împărtășească valorile și stilul de viață al comunității.
În procesul de evaluare, se vor puncta următoarele criterii de selecție: resursele culturale și naturale, promovarea și conservarea resurselor culturale, durabilitate economică, socială și de mediu, dezvoltarea turismului și integrarea lanțului valoric, guvernanța și prioritizarea turismului, infrastructură și conectivitate, sănătate, siguranță și securitate, materiale de prezentare (video, imagini).
“Destinațiile din partea României, care vor participa în cadrul competiției mondiale, vor avea șansa de a fi desemnate Best Tourism Villages sau de a fi incluse în Programul Upgrade, prin care vor beneficia de suport din partea OMT și a partenerilor pentru îmbunătățirea domeniilor de activitate identificate ca mai puțin dezvoltate în urma evaluării”, se mai precizează în comunicat.
Potrivit ministerului, destinațiile recunoscute ca Best Tourism Villages, precum și cele selectate pentru a participa în cadrul Programului Upgrade, vor deveni membre ale unei rețele care facilitează schimbul de informații, experiențe și de bune practici.
Rețeaua include, de asemenea, experți, parteneri publici și privați din domeniul promovării turismului pentru dezvoltare rurală. (foto: Mănăstirea Lăpușna, sursa: Visitmures/Facebook)
Ministerul Agriculturii, 88,12 milioane euro pentru ajutoarele naționale tranzitorii
Fondurile totale alocate de la bugetul de stat pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2023 se ridică la peste 438,3 milioane de lei, respectiv 88,12 milioane de euro, potrivit unui proiect de Hotărâre postat în transparență decizională de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, din suma totală de peste 88 de milioane de euro, circa 84,88 de milioane euro vor fi alocate pentru culturile amplasate pe teren arabil, peste 1,64 milioane de euro pentru tutun, 1,508 milioane de euro pentru sfeclă de zahăr, 83.643 euro pentru hamei și 5.630 euro pentru in pentru fibră și cânepă pentru fibră.
Potrivit proiectului de act normativ, culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, dar fără a se limita la acestea - grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, dar fără a se limita la acestea - mazăre, fasole; rădăcinoase, dar fără a se limita la acestea - cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; plante industriale, din care plante textile- in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase - floarea-soarelui, rapiță, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu - tutun, plante medicinale și aromatice.
De asemenea, alte culturi amplasate pe tern arabil eligibile pentru ANT sunt: legume, precum tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi și galbeni, dar fără a se limita la acestea; furaje verzi în teren arabil, dar fără a se limita la acestea - furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; căpșuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere și solarii, precum și alte culturi necuprinse în această listă.
Cuantumurile per unitatea de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2023, corespunzătoare ANT.
Prevederile prezentei hotărâri se aplică unui număr de circa 557.000 beneficiari de ANT.
Suma totală necesară aplicării ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal se asigură din bugetul MADR pe anul 2024.
Acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii contribuie la asigurarea capitalului financiar necesar pentru derularea activităților specifice din agricultură de către fermieri.
Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2 octombrie 2023.
(AGERPRES)
