Violonistul Alexandru Tomescu, Fabrica de Viori Gliga din Reghin și numeroși specialiști în domeniul sunetului, profesori și studenți participă la o cercetare de amploare, care poate reprezenta o premieră cel puțin în Estul Europei, în cadrul proiectului “Modele inovative de viori comparabile acustic și estetic cu viorile de patrimoniu - MINOVIS” al Universității “Transilvania” din Brașov.
“La Universitatea din Brașov s-a obținut un proiect de cercetare în care sunt asistent-cercetător angajat. Obiectul principal este analiza unor viori produse de noi, circa 100 de viori în diferite faze. Am început studiul prin analiza fiecărui element (față, spate) cu grosimi diferite, să vedem cum influențează sunetul diferit de grosimi. Sunt viori cu grosimea feței și a spatelui cu 2, 4 și 6 zecimi de milimetru în plus și în minus, sunt și instrumente la care gâtul, eclisa și spatele sunt din alte esențe: frasin, prun, păr, salcie, carpen, abanos și tisă. Continuăm acum cu studiul lacului - cât îi influențează tipul de lac asupra sunetului, (lac pe bază de ulei, lac pe bază de spirt și lac nitrocelulozic), pe viori lăcuite cu 5, 10 și 15 straturi”, a declarat presei Vasile Gliga, managerul Gliga Instrumente Muzicale Reghin.
Potrivit acestuia, sunetul viorii este testat de doi soliști profesioniști și este captat și analizat de aparatură performantă, astfel fiecare instrument să aibă propriul grafic de sunet. Sunt testate aproape 100 de viori în variantele menționate. “S-a studiat tonalitatea și la elementele separat, față sau spate. La instrumentul gata lăcuit, de asemenea, se mai studiază diferite calități de instrumente tot în variantele de diferite grosimi și lacuri, cum e o vioară de școală, o vioară de student, una profesională sau o vioară de maestru”, a precizat Vasile Gliga, citat de Agerpres
Cercetarea astfel realizată va avea ca scop final să ajute lutierii să poată concepe modele inovative de viori în condițiile în care lemnul de rezonanță este tot mai greu de găsit.
“Se mai studiază și de alte esențe de lemn. Se gândește că dacă n-o să mai fie paltin, să poți face viori și din altceva. Trebuie știut că și Stradivari, Guarnieri și Amati au făcut instrumente și din alte specii, cum ar fi salcia, plopul. Noi am pus în analiză și carpenul, stejarul și frasinul. Am făcut vioară cu spate chiar din abanos sau din lemn de tisă, care e foarte rar. Dorim să vedem cât de mult influențează lemnul și natura lemnului și cât de mult influențează cutia de rezonanță care e la dimensiunile care au fost analizate de Stradivari, Guarnieri și Amati, cât de mult influențează aceeași dimensiune a cutiei volumul și alte detalii constructive, la diferite esență de lemn. Cercetarea continuă încă un an și se va finaliza printr-o lucrare vastă”, a subliniat Vasile Gliga.
În cadrul proiectului, a arătat acesta, există și o parte artistică în sensul că doi instrumentiști de la Filarmonica din Brașov și cunoscutul violonist Alexandru Tomescu, care are o vioară Stradivarius în folosință, ascultă fiecare instrument pe același fragment din aceeași melodie, pe toate viorile.
“Prin aceasta se dorește ca toate cele 100 de viori analizate să aibă o comparație auditivă, cum simte un solist o vioară. Colectivul e destul de mare, sunt foarte mulți studenți în industria a lemnului sau la facultate de mecanică, doctoranzi, profesori universitari. Studiul se va finaliza și într-o carte care va cuprinde absolut tot ce se analizează în domeniu viorilor. Așa un studiu amplu cum am făcut noi, începând de la părți - am studiat structura lemnului din care se face instrument, lemnul maestru și lemnul de serie - așa un studiu complet nu cred că a făcut nimeni. Însă colectivul de cercetare a analizat și alte o serie de studii făcute de alte țări Japonia, America, chiar și Franța”, a mai precizat Vasile Gliga.
Violonistul Alexandru Tomescu a precizat că participă activ la proiectul desfășurat de Universitatea “Transilvania” din Brașov și că i s-a părut extrem de interesant, mai ales că nu cunoaște să mai existe vreun astfel de studiu.
“Mi s-a părut foarte interesant pentru că nu am cunoștință să mai fi fost făcut până acum un astfel de studiu științific de o asemenea amploare. Eu zic că este o idee foarte bună că l-a implicat pe domnul Gliga de la Reghin, care are posibilitatea de a experimenta cu toate materialele, grosimile, tipurile de lac. Poate să jongleze cu toate aceste variabile care intră în construcția unei viori și rezultatele sunt spectaculoase. Am văzut niște hârtii intermediare, cred că foarte mulți lutieri și evident întreaga comunitate internațională de constructori de viori ar fi foarte, foarte interesată de rezultatele acestui studiu. Eu, ca violonist, sunt implicat în partea aceasta de testare a viorilor. Bineînțeles că a fost pusă pe bancul de probe și vioara Stradivarius, pentru că sunt, bineînțeles, foarte curios să văd cum se prezintă sunetul ei din punct de vedere științific. Proiectul continuă, am înțeles că la vară vor fi niște conferințe, niște concerte și mă bucur foarte mult să fiu implicat direct în ceea ce înseamnă căutarea modernă a dezlegării secretului lui Stradivarius”, a declarat presei Alexandru Tomescu.
Violonistul a precizat că a avut surpriza să constate că anumite viori testate erau construite din esențe de lemn care nu sunt folosite în mod curent, fapt ce ar putea deschide direcții noi pentru constructorii acestor instrumente.
“Eu cred că e un studiu foarte, foarte interesant care va suscita interes nu doar din partea specialiștilor, a violoniștilor sau constructorilor de viori, ci și din partea publicului larg. Pentru că oricine nu știe ce înseamnă o vioară, ce emoție poate trezi în sufletul său și să vezi așa un pic o radiografie, o intrare în intimitatea procesului acesta de naștere al sunetului, este pur și simplu fascinant. Mulți specialiști vizitează România în căutare de lemn de rezonanță, pentru că România chiar dispune de un lemn de o calitate excepțională și multe dintre instrumentele construite în străinătate au la bază materia primă provenită din pădurile noastre. Cu siguranță vor fi foarte curioși să afle ce lucruri noi s-au descoperit în acest domeniu”, a conchis Alexandru Tomescu.
Proiectul “Modele inovative de viori comparabile acustic și estetic cu viorile de patrimoniu - MINOVIS” are ca scop demonstrarea calității acustice, estetice și tehnologice a viorilor cu parametrii geometrici și structurali modificați, considerate modele inovative, prin creșterea interacțiunii și a sinergiei dintre diferite discipline.
Site-ul proiectului MINOVIS precizează că modelul demonstrativ al proiectului este un produs inovativ care constă în modificarea grosimii plăcilor de față și spate ale viorilor în corelație cu caracteristicile structurale ale lemnului aducând în plus, față de modelele actuale, modularea tonalității viorilor la un nivel de performanță similar viorilor de patrimoniu. (Agerpres)
