Tel Aviv: Israelul face din Ramadan termenul limită pentru începerea ofensivei împotriva orașului Rafah
Ministrul israelian Benny Gantz, membru al cabinetului de război al premierului Benjamin Netanyahu, a avertizat duminică că Israelul va lansa o ofensivă împotriva orașului Rafah dacă ostaticii israelieni deținuți în Gaza nu vor fi eliberați până la începutul Ramadanului, transmite AFP.
“Lumea trebuie să știe și liderii Hamas trebuie să știe: dacă până la Ramadan ostaticii nu sunt acasă, luptele vor continua peste tot, inclusiv în regiunea Rafah”, a spus fostul șef al armatei israeliene.
“Celor care spun că prețul este prea mare, le spun clar: Hamas are de ales. Ei se pot preda, elibera ostaticii, iar civilii din Gaza vor putea astfel sărbători sărbătoarea Ramadanului”, a adăugat el într-un discurs în cadrul Conferinței președinților principalelor organizații evreiești americane, reunite la Ierusalim.
Ramadanul, luna sfântă în care musulmanii țin post, începe în jurul datei de 10 martie.
În pofida apelurilor din partea unei părți a comunității internaționale, guvernul premierului Benjamin Netanyahu este hotărât să lanseze o ofensivă împotriva orașului Rafah de la granița închisă cu Egiptul, unde sunt înghesuiți aproape 1,4 milioane de palestinieni. Majoritatea persoanelor strămutate trăiesc în condiții foarte dure.
Benny Gantz a afirmat că va avea loc o ofensivă, într-o manieră coordonată și în cadrul unui dialog cu americanii și egiptenii, “prin facilitarea evacuării civililor” pentru a minimaliza “pe cât posibil” numărul victimelor.
Rafah și Khan Yunis, orașe situate în sudul Fâșiei Gaza și la câțiva kilometri unul de celălalt, precum și alte zone ale teritoriului palestinian au fost ținta bombardamentelor israeliene care s-au soldat cu 127 de morți în ultimele 24 de ore, a indicat duminică Ministerul Sănătății al Hamas.
Într-un demers neobișnuit, China s-a oferit să sprijine Ungaria în domeniul securității
China s-a oferit să sprijine Ungaria, un partener strategic de lungă durată, în materie de securitate publică, dincolo de relațiile comerciale și de investiții, în timpul unei rare întâlniri între premierul ungar Viktor Orban și ministrul securității publice din China, Wang Xiaohong, aflat într-o vizită la Budapesta, chiar într-un moment în care noi țări europene bat la ușa NATO pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, informează luni Reuters.
China speră să aprofundeze legăturile cu Ungaria în materie de aplicare a legii și de securitate, în contextul în care cele două țări marchează 75 de ani de relații diplomatice, a declarat săptămâna trecută ministrul securității publice, Wang Xiaohong, în cadrul întâlnirii cu Orban, potrivit agenției oficiale de presă Xinhua.
În timpul unei vizite la Budapesta, Wang a declarat că speră ca astfel de eforturi să fie “un nou punct culminant al relațiilor bilaterale” în domenii precum combaterea terorismului și a criminalității transnaționale.
Acestea ar cuprinde consolidarea capacităților de securitate și de aplicare a legii în cadrul Inițiativei “Noul Drum al Mătăsii” (“Belt and Road Initiative”) a președintelui Xi Jinping, care urmărește să conecteze China de restul lumii prin legături comerciale și de infrastructură.
De asemenea, Wang s-a întâlnit cu ministrul de interne Sandor Pinter și a semnat documente privind cooperarea în materie de aplicare a legii și de securitate, a precizat duminică Xinhua, fără a oferi detalii.
Oferta de securitate a Chinei survine în contextul în care Ungaria, un aliat al Rusiei, s-a străduit să-și slăbească dependența de țările occidentale în ultimul deceniu sub conducerea lui Viktor Orban, rezistând recent presiunilor pentru a aproba extinderea NATO în Europa.
Ungaria este singurul stat NATO care nu a ratificat cererea Suediei de aderare la blocul de securitate.
China a exprimat critici la adresa NATO, mai ales după ce blocul a declarat anul trecut că Beijingul i-a contestat interesele, securitatea și valorile prin “ambițiile și politicile sale coercitive”.
Presa de stat chineză a calificat NATO drept o provocare “gravă” la adresa păcii și stabilității globale, notează Reuters.
Pactul de securitate cu Ungaria reprezintă o victorie diplomatică pentru China în Uniunea Europeană, în condițiile în care blocul își reevaluează legăturile cu a doua cea mai mare economie a lumii din cauza divergențelor privind drepturile omului, dezechilibrele comerciale și invazia Rusiei în Ucraina.
Afinitatea din ce în ce mai mare a acestei țări central-europene față de Beijing a creat deja o breșă în frontul comun al UE, mai notează Reuters.
În mai multe ocazii, Ungaria s-a dat la o parte sau s-a opus pozițiilor UE care critică China în chestiuni precum drepturile omului și a salutat investițiile chineze, în pofida apelului lansat de UE ca țările membre să alinieze relațiile cu China la cele ale blocului comunitar.
Ungaria găzduiește cea mai mare bază logistică și de producție a Huawei Technologies din afara Chinei, în pofida avertismentelor Comisiei Europene potrivit cărora gigantul din domeniul telecomunicațiilor reprezintă un risc pentru securitatea UE.
Din 2016, Huawei a încheiat un parteneriat cu firma de inteligență artificială Yitu Technology, cu sediul în Shanghai, pentru a lucra la soluții pentru ca orașele inteligente să-și îmbunătățească siguranța publică și activitatea polițienească prin utilizarea inteligenței artificiale și a supravegherii.
Ungaria va găzdui în curând prima fabrică din Europa a producătorului auto chinez BYD.
China cere SUA să nu îi mai hărțuiască cetățenii
Ministrul chinez al securității publice, Wang Xiaohong, l-a îndemnat pe ministrul american al securității interne, Alejandro Mayorkas, în cadrul unei întâlniri avute duminică la Viena, să pună capăt “hărțuirii” la care ar fi supuși studenții chinezi care intră pe teritoriul Statelor Unite, transmite luni AFP, citând media de stat de la Beijing.
Potrivit unei informări despre discuțiile de la Viena, Beijingul a îndemnat Washingtonul să `înceteze să hărțuiască și să controleze fără motiv aparent studenții chinezi', a relatat agenția de presă Xinhua.
Beijingul a afirmat în mai multe rânduri că cetățeni chinezi posesori de documente de călătorie valide au fost supuși pe aeroporturile americane unor interogatorii agresive și expulzări.
Luna trecută, ambasada sa la Washington le-a recomandat călătorilor chinezi să evite aeroportul internațional Washington-Dulles.
În timpul întâlnirii cu Mayorkas, Wang a îndemnat Statele Unite să `vegheze ca cetățenii chinezi să beneficieze de un tratament echitabil la intrare și de o demnitate totală', a transmis Xinhua.
Wang a insistat de asemenea pe lângă Mayorkas ca acesta să “rectifice” decizia Statelor Unite de a plasa China pe lista principalelor țări de tranzit sau de producție de stupefiante.
Autoritățile americane acuză China de complicitate la comerțul cu fentanil, un drog de sinteză mult mai puternic decât heroina și care este cauza a peste 70.000 de decese prin supradoză pe an în SUA.
Luna trecută, la Beijing, autoritățile chineze și americane au convenit să coopereze spre a reduce producția ingredientelor necesare fabricării fentanilului.
Un comunicat american despre întrevederea de duminică precizează că Mayorkas și Wang au avut “o discuție sinceră și constructivă cu privire la măsurile necesare pentru a lupta împotriva propagării precursorilor chimici” ai fentanilului.
“Cele două părți au asumat de asemenea angajamente în ce privește continuarea cooperării în materie de aplicare a legii, schimburi tehnice bilaterale între oameni de știință și alți experți, programarea produselor chimice precursoare și întărirea cooperării multilaterale”, afirmă comunicatul.
Acesta mai menționează că Washingtonul și Beijingul au abordat de asemenea extinderea cooperării “în lupta pentru a proteja copiii împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor online”.
Rusia: Peste 150 de persoane condamnate pentru că au omagiat memoria lui Aleksei Navalnîi
Justiția rusă a condamnat la închisoare în acest week-end cel puțin 150 de persoane arestate în timpul activităților de omagiere a memoriei opozantului Aleksei Navalnîi pe motiv că au încălcat legislația strictă ce se aplică demonstrațiilor, transmite AFP.
Doar la Sankt Petersburg, sâmbătă și duminică, judecătorii au condamnat 154 dintre persoanele arestate la până la 14 zile de închisoare, potrivit deciziilor făcute publice de serviciul de presă al instanțelor din acest oraș.
Grupurile pentru drepturile omului și mass-media independente au raportat mai multe condamnări similare în alte orașe.
Aleksei Navalnîi a murit vineri, la vârsta de 47 de ani, într-o colonie penitenciară din regiunea arctică. Rudele sale au calificat sâmbătă autoritățile ruse drept “ucigași” care încearcă să “acopere urmele” pentru că refuză să le predea cadavrul, Kremlinul păstrând tăcerea în pofida acuzațiilor din partea Occidentului și a mitingurilor de omagiere a opozantului rus.
În zeci de orașe, poliția a arestat sute de ruși care au mers să depună flori și să aprindă lumânări în onoarea opozantului la memorialele pentru victimele represiunii din perioada stalinistă.
Protestele împotriva Kremlinului și alte acțiuni publice care se opun regimului sunt ilegale în Rusia, în special în temeiul legislației ce interzice adunările neautorizate.
Polițiști și bărbați în civil au patrulat în zeci de orașe din Rusia în care oamenii s-au adunat pentru a-l omagia pe Aleksei Navalnîi. Ei au fost văzuți în special în timpul nopții îndepărtând semnele comemorative. Bărbați cu glugă au fost văzuți punând flori în saci de gunoi pe un pod de lângă Kremlin, unde un alt oponent important al lui Vladimir Putin, Boris Nemțov, a fost asasinat în 2015.
Ucraina: Rusia controlează orașul Avdiivka
Armata rusă deține controlul total asupra fabricii de cocs și produse chimice din Avdiivka, au relatat luni agențiile de presă de stat ruse, citate de Reuters, în timp ce cea mai mare parte a orașului a căzut în mâinile forțelor ruse în weekend, după luni de lupte devastatoare.
Duminică, Rusia a anunțat că deține controlul asupra acestui oraș din regiunea Donețk, dar că unități ucrainene s-au retras în fabrică - ultimul bastion al Ucrainei la marginile de nord-vest ale localității Avdiivka.
“Au fost arborate steaguri ale Rusiei pe clădirile administrative ale fabricii”, a transmis Ministerul Apărării rus într-un comunicat citat agenția oficială de presă TASS.
Agenția de presă de stat RIA a publicat un scurt video aerian și fără sonor arătând explozii sporadice în ceea ce pare o fabrică.
Reuters nu a putut verifica în mod independent videoul sau relatările.
Căderea localității Avdiivka este cel mai mare câștig al Rusiei de când a capturat orașul Bahmut în mai 2023 și are loc la aproape doi ani de când președintele Vladimir Putin a declanșat un război la scară largă, ordonând invadarea Ucrainei, notează Reuters.
Avdiivka, care înainte de război avea o populație de aproximativ 32.000 de locuitori și este numită de ruși Avdeevka, a fost luată sub control pentru scurt timp în 2014 de separatiștii susținuți de Moscova, care au ocupat o zonă din estul Ucrainei, dar a fost recucerită de trupele ucrainene, care au construit fortificații extinse.
Avdiivka se află în regiunea industrială Donbas, la 15 km nord de orașul Donețk ocupat de ruși. Înainte de război, fabrica de cocs din epoca sovietică era una dintre cele mai mari din Europa.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei.
Dar sâmbătă, generalul-colonel Oleksandr Sîrski, comandantul șef al forțelor armate ale Ucrainei, a declarat că trupele sale s-au mutat înapoi la poziții mai sigure în afara orașului “pentru a evita încercuirea și apăra viața și sănătatea militarilor”.
(AGERPRES)
