“Casa profesorului Aron Pumnul, în care a locuit poetul Mihai Eminescu în perioada studiilor de la Cernăuți, are nevoie urgentă de consolidare și reabilitare”, a declarat pentru Agerpres președintele Fundației culturale de binefacere “Casa Limbii Române” din Cernăuți, Ana-Cristina Tărâțeanu-Mihaiesi.
Potrivit sursei citate, imobilul, care ar fi trebuit să găzduiască Muzeul “Mihai Eminescu”, aparține orașului Cernăuți, însă este dat spre administrare, până în 2024, Fundației “Casa Limbii Române”.
Pe fondul războiului din Ucraina, autoritățile de la Cernăuți nu au fonduri pentru finanțarea proiectului de consolidare a casei, iar din acest motiv comunitatea românească din această regiune consideră oportună și necesară o intervenție a statului român.
“Este o urgență. Casa este din lut și paie și se află în paragină. E critică deja situația. Din păcate, posibilitatea prăbușirii pereților acestei case este din ce în ce mai mare de la o zi la alta. Pe zi ce trece, situația se agravează tot mai mult. Ploile, zăpada o afectează. Ea nu mai este locuită din 2013. Cine știe cât va mai dura până încep să se prăbușească pereții originali, care sunt din lut și paie”, a afirmat Ana-Cristina Tărâțeanu-Mihaiesi, fiica fostului academician Vasile Tărâțeanu, care s-a stins din viață pe
8 august 2022, la vârsta de 76 de ani.
Președintele Fundației culturale de binefacere “Casa Limbii Române” consideră că spațiul în care au locuit Mihai Eminescu și profesorul său de Limba română, Aron Pumnul, reprezintă un simbol al românismului din Ucraina, iar românii de pretutindeni au obligația să îl refacă.
“Nu mai avem timp. Și așa s-a prelungit timpul, cu COVID-ul, și cu războiul. Nu mai avem timp. Este obligația românilor față de neamul nostru românesc, de spiritualitatea noastră, de Mihai Eminescu, de Bucovina. Este obligația tuturor românilor, de pretutindeni”, a adăugat Ana-Cristina Tărâțeanu-Mihaiesi.
***
Lingvist, filolog și istoric, Aron Pumnul a fost profesorul poetului național Mihai Eminescu, la Cernăuți, și fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania. În 1849 a devenit primul profesor de limba și literatura română la liceul german din Cernăuți. Ca profesor a exercitat o extraordinară influență asupra elevilor săi, printre care s-a aflat și Mihai Eminescu. În 1850, a publicat la Cernăuți lucrarea de lingvistică “Convorbire între un tată și-ntre fiul lui asupra limbei și literelor românești”. A alcătuit prima antologie de literatură română - “Lepturariu românesc cules den scriptori rumâni” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), o lucrare valoroasă din punct de vedere documentar, având un caracter preponderent didactic. A elaborat și o gramatică a limbii române, în limba germană. La moartea sa (12/24 ianuarie 1866), elevii săi au scos broșura “Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”, în care tânărul poet Mihai Eminescu a debutat cu poezia “La mormântul lui Arune Pumnul” (1866).
