Faptul că un român s-ar putea afla la șefia NATO trebuie să ne bucure pe toți, deopotrivă. Așa cum nu mai contează că Mircea Geoană, actual secretar adjunct al NATO, a fost președintele PSD, așa nu mai contează că actualul președinte Klaus Iohannis provine din rândul PNL. Candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al NATO, cea mai puternică alianță militară din lume. El are nevoie acum de susținerea tuturor forțelor politice din România, a Guvernului și a Ministerului de Externe pentru a câștiga competiția cu premierul Olandei. România are doar de câștigat atunci când are reprezentanți la cel mai înalt nivel. Oamenii politici, diplomații, analiștii politici știu că o astfel de candidatură nu se anunță dacă în prealabil nu au fost făcute negocieri, dacă nu ai susținere dacă “cineva acolo sus” nu trage sforile pentru tine. În cele ce urmează vă prezentăm declarațiile președintelui Iohannis, declarațiile celor mai credibili analiști politici din România, a fostului președinte Băsescu și relatările agențiilor de presă străine despre lupta cu premierul Olandei.
Președintele României a anunțat candidatura sa la NATO
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți după-amiază că a decis să intre în competiție pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice.
“Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a apreciat că “este momentul ca țara noastră să își asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.
Șeful statului a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianței și de importanța Europei de Est în realizarea acesteia.
“Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO”, a punctat președintele Iohannis.
Astfel, a arătat el, “cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre”.
Anunțul președintelui Iohannis vine în anul în care țara noastră celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord. Șeful statului a spus că această candidatură, pe care și-o asumă “cu toată responsabilitatea”, este o decizie care are la bază “performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră” și angajamentul său “ferm” față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.
“Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi”, a menționat Iohannis.
Potrivit acestuia, în prezent “trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice”. “Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung”, a detaliat președintele.
El a amintit că, în prezent, România este unul dintre statele aliate care alocă 2,5% din PIB pentru Apărare. “Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili”, a mai spus Iohannis.
Șeful statului a arătat că România are o “vecinătate complicată” cu Rusia.
“Am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică”, a transmis el.
El a mai spus că aspirația României de a face parte din structurile de conducere euroatlantice este una “legitimă, a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări”.
Dan Dungaciu: “Asemenea candidaturi se negociază, înainte de a fi anunțate”
Profesorul universitar Dan Dungaciu a afirmat marți că, înainte de a fi anunțată o candidatură, precum cea a președintelui Klaus Iohannis, la funcția de secretar general NATO se negociază, pentru că “nu are rost să arunci o candidatură fără niciun sprijin”, dar a explicat că alegerea viitorului șef al Alianței ar putea fi decisă și în funcție de evoluțiile de pe frontul din Ucraina.
“Asemenea candidaturi se negociază, înainte de a fi anunțate. Deci, probabil (în cazul președintelui Klaus Iohannis - n.r.) că a fost o negociere, pentru că altminteri nu are rost să arunci o candidatură fără niciun sprijin. Presupunem că a existat o negociere. Negocierile au existat în condițiile în care deja Statele Unite, Marea Britanie și Germania au anunțat că îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte. Deci există deja un anunț făcut și susținere din partea a trei actori grei din cadrul NATO. Nu e vorba de orice susținere, ci este vorba de susținere grea. Sigur, asta nu înseamnă că jocurile sunt făcute, pentru că există un actor, Ungaria, care a anunțat că nu îl vrea pe candidatul olandez. Iar asta ar putea să însemne un tip de constanță diplomatică, dacă vreți, a Ungariei, prin care așteaptă și ea să primească ceva la schimb sau anunță că face un joc de negociere pentru a câștiga “dividende” în altă parte. În principiu, jocul se joacă. E foarte interesant care vor fi reacțiile de aici înainte, pentru că la domnul Rutte au venit destul de repede, printr-o conferință de presă a domnului Biden, la Casa Albă, acesta exprimând, la nivel de președinte al Statelor Unite, susținerea pentru Rutte”, a declarat Dan Dungaciu, pentru Agerpres. El a susținut că “atmosfera din teren” ar putea “redefini teoria victoriei Occidentului” în războiul din Ucraina, ceea ce ar duce la alegerea unui anumit tip de președinte al NATO.
“Mandatul lui Stoltenberg se încheie în octombrie. Alegerile din America sunt în noiembrie. Nu știu în ce măsură o să depindă alegerea viitorului secretar general al NATO de atmosfera din teren. Nu știu în ce măsură lucrurile vor fi decise de ce se întâmplă pe front, adică în Ucraina, și în ce măsură va continua ofensiva susținută inclusiv de NATO, chiar dacă nu cu prezență efectivă, sau se va duce spre o negociere. Pentru că în funcție de cum arată lucrurile, dacă vreți, va fi ales și un secretar general al NATO. Dacă vrei să alegi un secretar general mai radical, «pus pe război», așa, între ghilimele, atunci înseamnă că trebuie să te decizi - și nu e vorba numai de NATO aici, ci și de americani, de Uniunea Europeană, de G7 - ca războiul să meargă cât mai departe, încă un an sau doi, până când, nu-i așa, victoria Ucrainei să poată fi definită în termenii pe care îi știm acum. Dacă victoria Ucrainei va trebui să fie redefinită, sau teoria victoriei Occidentului va fi redefinită, în sensul în care va deveni tot mai plauzibilă inclusiv o negociere, mă rog, nu știu, (...) s-ar putea să fie ales un candidat care să fie capabil să susțină și un asemenea mesaj”, a explicat analistul politic.
El a arătat că bătălia mare pentru Ucraina este o bătălie “de pe teren”, dar și o bătălie “după ce armele tac”. Acesta nu crede că “susținerile” pentru candidatura președintelui Klaus Iohannis “se pot decide de pe acum”.
Cristian Pîrvulescu: “Șansele președintelui Iohannis sunt foarte bune”
Analistul politic Cristian Pîrvulescu este de părere că sunt “foarte bune” șansele președintelui Klaus Iohannis în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice.
“Președintele Iohannis este un politician care face calcule, care nu se expune în mod inutil, care își pregătește mișcările. Cel mai ușor este de comparat cu un jucător de șah, dar nu cu unul amator, ci cu un mare maestru. Iar această mișcare pe care o face astăzi, imediat după întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Muntenegrului, pare să indice că există deja o coaliție suficientă pentru a-l susține, o coaliție formată din state din Europa Centrală și de Est. Nu uitați declarațiile făcute de Ungaria, clar împotriva lui Mark Rutte (premierul olandez - n.r.), declarațiile unor lideri din Țările Baltice sau din Polonia, care susțin necesitatea unui leadership din Est la nivel european și NATO. Toate astea arată că există șansa unei confruntări pe care nimeni nu și-o dorește între Est și Vest, dar în momentul în care Estul prezintă o candidatură oficială puternică și o candidatură a unui lider care este recunoscut la nivel european, cred că șansele președintelui Iohannis sunt foarte bune”, a declarat marți, pentru Agerpres, Cristian Pîrvulescu.
Potrivit acestuia, România va beneficia de susținerea țărilor din Est în această competiție.
“Cu siguranță, țările din Est sunt cele care susțin candidatura României. E vorba de Țările Baltice, Polonia. Foarte probabil să o facă și Ungaria. Ați văzut? Președintele Iohannis are un stil, nu face declarații tranșante. El este foarte circumspect și foarte diplomat, încercând să nu deranjeze anumite intenții, anumite interese. Acesta este motivul pentru care sunt foarte convins că această candidatură va fi una care poate să fie susținută inclusiv de parteneri din Vest. Vă aduc aminte că, în urmă cu două săptămâni, președintele Iohannis s-a întâlnit cu Mark Rutte la informala organizată de președintele Macron la Paris. Avem o fotografie în care președintele Iohannis îi strânge mâna acestuia și îl privește cu siguranță. Deja, din acel moment, am avut convingerea că președintele Iohannis are o susținere suficientă pentru a putea să îi contrapună lui Rutte și are ca experiență politică un alt rezultat decât cel pe care îl poate prezenta Mark Rutte. Nu putem să vorbim în cazul României despre o victorie a extremei drepte, așa cum s-a întâmplat în Olanda”, a explicat analistul politic. Profesorul Pîrvulescu a admis că a existat o negociere, dar nu una finală.
“Încă din momentul în care au fost notificați reprezentanții la NATO în legătură cu această candidatură au existat negocieri. Dar este în interesul Vestului și al Organizației Atlanticului de Nord să dovedească că sunt solidare. Deci vor trebui să depășească rapid această situație, iar o candidatură din Est e foarte puternică, pentru că Estul este expus acum la atacurile Rusiei”, a precizat Cristian Pîrvulescu.
Traian Băsescu: “Trebuie să știți că, în interiorul NATO, desemnarea secretarului general este un act politic, pe care și-l arogă în primul rând Statele Unite”
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a precizat marți seara că desemnarea secretarului general NATO reprezintă un act politic pe care și-l arogă în primul rând Statele Unite, dar și Marea Britanie și Franța, opinând că este foarte bine dacă prin candidatura anunțată de Klaus Iohannis se pune sub semnul întrebării prezența lui Mark Rutte în această funcție. “Trebuie să știți că, în interiorul NATO, desemnarea secretarului general este un act politic, pe care și-l arogă în primul rând Statele Unite, dar și celelalte două puteri nucleare din NATO - Marea Britanie și Franța. De asemenea, în desemnarea secretarului general NATO se are în vedere și rotația prezenței în Consiliul de Securitate a membrilor nepermanenți, în așa fel încât cele trei puteri nucleare să nu aibă surprize la voturi. Lucrurile sunt foarte complicate. Personal, aș spune, poate puțin ironic, că nu am crezut niciodată că se scoate la concurs postul de secretar general NATO, dar se pare că s-a scos și domnul Iohannis s-a înscris la acest concurs. Rămâne de văzut care va fi finalul”, a declarat Traian Băsescu, la Digi 24.
În opinia sa, este foarte bine dacă prin candidatura lui Klaus Iohannis se pune sub semnul întrebării prezența lui Mark Rutte în funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice. “Mark Rutte este un om care disprețuiește România și nu ar trebui să acceptăm prezența lui în nicio funcție la nivel NATO sau la nivelul Uniunii Europene. Și-a condus destul țara și a făcut destul rău României”, a afirmat fostul șef al statului.
Iohannis se “bate” cu premierul Olandei pentru șefia NATO
Președintele României, Klaus Iohannis, îl are drept contracandidat pentru șefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, scriu agențiile internaționale de presă.
Anunțarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculațiile privind intențiile sale pentru momentul în care mandatul său de șef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, comentează DPA.
Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica națională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianța Nord-Atlantică din 2014 și care va demisiona în septembrie. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas și ministrul leton de externe Krisjanis Karins își exprimaseră interesul, dar se pare că au renunțat să mai candideze, scrie AFP.
Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii și Franței, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaționalist de la Budapesta. Și alte țări, precum Bulgaria, Turcia și chiar România, au respins candidatura lui Rutte, amintește EFE.
România și alți parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este amenințată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuiește 2,5% din PIB pentru apărare în acest an și a demarat un program ambițios de modernizare prin achiziționarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenția spaniolă de presă.
Aflat în prima linie de la invazia rusă în Ucraina, Bucureștiul își poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru a-și moderniza apărarea. România, care se învecinează cu Ucraina și Republica Moldova (un stat care nu este membru NATO) la Marea Neagră, a dobândit o importanță strategică sporită de la începutul războiului, comentează și AFP.
Cu ajutorul țărilor aliate, ea dispune de un centru regional de pregătire pentru piloții americani de vânătoare F-16. Ucraina, care spune că are nevoie de aceste avioane pentru a lupta împotriva armatei ruse, va trimite oameni acolo în următoarele luni.
În total, peste 5.000 de soldați NATO sunt dislocați în România, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare contingent de forțe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. Franța este națiunea cadru pentru misiunea Eagle, care are ca scop protejarea teritoriului Alianței împotriva oricărui posibil atac rusesc.
Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre. Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziție în cadrul alianței, scrie EFE.
