În Rusia se desfășoară, între 15-17 martie, al optulea scrutin prezidențial din istorie, alegeri la care actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin, aspiră să fie reales pentru un al cincilea mandat, informează joi EFE.
Putin, care a ajuns la putere la 31 decembrie 1999, a avut patru mandate prezidențiale cu o pauză de patru ani ca prim-ministru (2008-2012).
Având în vedere imposibilitatea de a avea mai mult de două mandate prezidențiale consecutive, Putin a modificat Constituția în 2020, profitând de confuzia creată de pandemia de coronavirus. Acum, va putea candida pentru a fi reales nu doar la scrutinul prezidențial din 15-17 martie, ci și la alegerile din 2030.
În vârstă de 71 de ani, actualul șef al statului rus nu este doar marele favorit la victorie, dar ar putea obține cel mai mare succes electoral cu peste 80% din voturi, potrivit sondajelor.
Kremlinul ține secret locul în care va vota Putin
Kremlinul ține secret locul ales de Vladimir Putin pentru a vota, notează EFE.
“Vă vom informa. Votul va dura trei zile. Ca și restul cetățenilor, el (Putin) poate vota în oricare dintre aceste zile, vineri, sâmbătă sau duminică”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în conferința de presă telefonică zilnică.
Joi a fost a doua zi consecutiv în care presa a încercat - fără succes - să afle planurile lui Putin pentru alegerile care iau startul vineri și care, pentru prima dată în istoria Rusiei, vor dura trei zile.
Totodată, Rusia sărbătorește în aceste zile a zecea aniversare de la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea, iar Putin este așteptat să participe luni la un miting în Piața Roșie pentru a marca această aniversare.
În 2000, 2004, 2008, 2012 și 2018, Putin și-a exercitat dreptul de vot la colegiul electoral al Academiei Ruse de Științe, cu sediul pe Bulevardul Leninski din Moscova, amintește EFE.
La alegerile din 2018, președintele rus a recunoscut după vot că a votat pentru el însuși pentru că era convins că programul său electoral este corect.
Soldați și “anexați” fără pașapoarte
Peste 112 milioane de ruși - 1,89 milioane în străinătate - sunt chemați la vot. Pentru prima dată la un scrutin prezidențial vor vota locuitorii zonelor ocupate de armata rusă din cele patru regiuni ucrainene anexate (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie).
Potrivit recensământului electoral, este vorba despre circa 4,5 milioane de alegători, care își vor putea exercita dreptul de vot chiar dacă nu au pașaport rusesc.
În plus, vor putea vota pe teritoriul ucrainean și cei peste 600.000 de militari dislocați în cadrul a ceea ce Rusia numește “operațiune militară specială”, pentru a descrie invazia asupra Ucrainei declanșată de Moscova la 24 februarie 2022.
La alegerile prezidențiale din Rusia votează și rezidenții din peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia a ocupat-o și a anexat-o ilegal în 2014.
Putin ordonă să se înregistreze o participare la vot de 75% în teritoriile ocupate, potrivit Kievului
Președintele rus ar fi ordonat autorităților impuse de Kremlin în teritoriile ocupate din Ucraina să obțină o participare la vot de 75% în zonele aflate sub controlul acestora, potrivit Serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR).
Totodată, liderul de la Kremlin le-ar fi dat instrucțiuni locotenenților săi din teritoriile ucrainene ocupate ca rezultatele obținute în aceste regiuni să-i ofere lui Putin o victorie cu 75% din voturile exprimate, a declarat reprezentantul GUR, Vadim Skibițki, într-un interviu acordat portalului Kiev RBK, citat de EFE.
Skibițki consideră că este probabil ca reprezentanții ocupației ruse din Ucraina să prezinte Kremlinului cifre de participare și de sprijin de 85% pentru Putin pentru a-i face pe plac șefului lor.
“Aceste cifre sunt importante pentru Putin și pentru propaganda rusă în încercarea de a demonstra sprijinul pe care îl are atât în Rusia, cât și în teritoriile ocupate”, a apreciat reprezentantul spionajului militar ucrainean.
Reprezentatul GUR consideră că este “evident” că alegerile prezidențiale din Rusia sunt “o farsă în plus” și că “rezultatele sunt cunoscute dinainte la Kremlin”.
Fără opoziție sau candidați pentru pace
În afară de Vladimir Putin, la alegeri vor participa doar trei candidați. Comunistul Nikolai Haritonov, ultranaționalistul Leonid Sluțki și presupusul liberal Vladislav Davankov, a căror intenție de vot nu depășește 6%.
Singurul candidat al opoziției, Boris Nadejdin, nu a fost înregistrat, în ciuda faptului că a strâns de două ori numărul de semnături necesare -100.000 -, din cauza unor vicii de formă.
Potrivit presei independente, administrația prezidențială a interzis de fapt participarea lui Nadejdin, cunoscut drept candidatul pentru pace, pentru că a fost singurul candidat care s-a opus războiului din Ucraina.
În lipsa lui Aleksei Navalnîi
Alegerile prezidențiale vor avea loc la o lună de la moartea principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, decedat în condiții suspecte în spatele gratiilor, situație pentru care familia, susținătorii săi și Occidentul îl acuză direct pe Putin.
Autoritățile penitenciare l-au transferat într-o colonie penală din Siberia după ce Putin și-a anunțat candidatura, iar Navalnîi a lansat o campanie împotriva realegerii președintelui rus.
Înmormântarea opozantului, la Moscova, la care au participat zeci de mii de oameni, a devenit cel mai proemi-nent eveniment al întregii campanii electorale din Rusia.
Votul electronic, disponibil pentru o treime dintre alegătorii ruși
Pentru prima dată, o treime dintre alegătorii ruși - aproximativ 38 de milioane - vor putea vota electronic.
Observatorii independenți consideră că votul electronic este, în realitate, un instrument oficial de fraudă din cauza opacității numărătorii, așa cum s-a întâmplat deja la alegerile municipale din 2021.
La aceasta se adaugă și posibilitatea de a vota pe parcursul a trei zile, o opțiune despre care opoziția consideră că încurajează utilizarea masivă a resurselor administrative pentru a-i forța pe rușii care lucrează pentru stat să voteze în favoarea lui Putin.
Fără observatori occidentali
Alegerile prezidențiale din Rusia se desfășoară departe de privirile Occidentului. Țara a invitat aproape 1.000 de observatori internaționali, dar niciuna dintre organizațiile europene care supraveghează buna desfășurare a alegerilor de pe continentul european.
Moscova nu a invitat Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), la care trebuie adăugată absența observatorilor de la Consiliul Europei, organizație din care Rusia a fost exclusă.
Toate acestea sporesc riscul ca Occidentul să nu recunoască rezultatele acestor alegeri, în conformitate cu apelurile făcute de văduva lui Navalnîi și de cea a fostului spion rus Aleksandr Litvinenko, ucis în 2006, în Regatul Unit, de serviciile secrete ruse. (Agerpres)
