În 2022, România a avut cele mai înalte ritmuri de dezvoltare economică dintre statele UE. Produsul intern brut (PIB) al țării a evoluat cu cca 4,8% față de anul precedent și a constituit 1.410 miliarde de lei sau cca 316 miliarde de dolari (282 miliarde de euro). După volumul absolut al PIB-ului, România este situată pe primul loc în regiune. PIB-ul reprezintă valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale ale unei națiuni într-un an. PIB-ul României, la paritatea puterii de cumpărare (PPC), este cu mult mai mare decât cel al vecinilor (2022 miliarde de dolari): Bulgaria are un PIB de 89; Ungaria - 178,8; Serbia - 63,5; Ucraina (de până la război, 2021) - 200,1 (la o populație de cca 1,7-1,8 ori mai mare decât cea a României); Grecia - 219,1; Republica Moldova - 14,4. (Acceptarea totală a României în zona Schengen ar contribui la majorarea PIB-ului cu cca 7-8 miliarde de euro anual.)
Pe cap de locuitor, volumul PIB a constituit în 2023 (după estimările FMI - dolari SUA): în România - 18.530; Bulgaria - 14.893; Ungaria - 19.305; Republica Moldova - 6.382; Serbia - 10.849; Ucraina - 4.654; Rusia - 14.403. Circa un sfert din volumul total al PIB-ului se produce în capitala țării - București, la aceasta participă cam 1,1 milioane de oameni.
Așadar, România produce mai mult decât Ungaria și Bulgaria luate împreună (sau mai mult decât Bulgaria și Ucraina de până la război, împreună luate). Potențialul economic al României este cel mai mare din regiune (Europa de Sud-Est). În 2023, ritmurile de dezvoltare s-au diminuat față de cele din 2022, dar oricum au fost mai semnificative decât la vecini.
Dacă comparăm cu nivelul mediu european al PIB-ului, atunci constatăm că România, ca membră a UE, a realizat (în 2021) un volum de 77% din nivelul mediu al UE, spre deosebire de Bulgaria, care are doar 59%. Înainte de aderare, România avea doar 33% din nivelul mediu al UE (în 1992, după Revoluție, România avea doar 28% din nivelul mediu al UE, iar Ungaria, înainte de aderare la UE, a început cu 52%). Polonia a atins (în 2022) nivelul UE la 80%, Grecia -68%, Spania-84%.
Ca volum absolut al acestui indicator, România a depășit Cehia (330,4 miliarde de dolari), Portugalia (267,7) și Grecia (239,3), Finlanda (301,1), precum și Peru (268), Irak (267) și este comparabilă cu alte țări foarte importante - Chile, Iran, Pakistan, Egipt. În anul curent, România este pe locul 45 în lume (loc foarte prestigios în ierarhia economică mondială). Banca Mondială caracterizează România anilor 2020-2022 ca țară cu venituri mari.
Populația României, potrivit recensământului din 2022, a constituit 19,053 milioane de locuitori, din care 90% sunt etnici români. Alte naționalități: maghiarii - 1.002,3 milioane, țiganii - 569,5 mii (3,4%), ucrainenii - 45,8 mii (0,2%) (ucrainenii locuiesc preponderent în județele Maramureș (25,7 mii), Suceava (7,9 mii) și Timiș (4,1 mii, care au fugit de invazia rusească), iar turcii - în județul Constanța), germanii - 22,9 mii, turcii - 20,9 mii, evreii - 20 mii, mai sunt și câteva mii de sârbi și lipoveni. O informație deosebit de utilă. În Slovacia, cota ungurilor este mai mare (peste 8%) decât în România (cca 6%), dar despre aceasta puțini știu și încă mai puțini vorbesc. Afară de aceasta, Bratislava, actuala capitală a Slovaciei, a fost capitala Ungariei în 1541-1784 (deci 243 de ani!), iar în orașul Bratislava a fost fondată prima universitate maghiară etc.
Menționez că până la cel de-Al Doilea Război Mondial (1930), în România locuia o mare comunitate de evrei - cca 800 de mii. Formarea după război a Statului Israel (1947) a avut drept consecință emigrarea (în Israel, dar și în SUA etc.) în perioada postbelică a acestei tradiționale minorități naționale. Actualmente, în România au rămas puțini evrei.
De asemenea, până la Al Doilea Război Mondial, în România exista o comunitate numeroasă de germani - aproximativ 750 de mii de locuitori. Însă după război, mulți dintre aceștia au fost deportați (populația capabilă de muncă: bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 43 de ani, femeile cu vârsta între 18 și 30 de ani) de către ruși, fiind duși în vagoane pentru animale în Kazahstan, Siberia și alte zone ale URSS, unde mulți au murit, iar majoritatea dintre cei care au mai rămas au plecat definitiv în Germania, după reunificarea ei (în 1990).
O comunitate importantă de români, una dintre cele mai numeroase din Europa, lucrează și locuiește în alte state. De exemplu, în Italia se află cea mai numeroasă comunitate de români (mijlocul anului 2023 mii) - 1.137,8; în Spania - 1.087,9; în Marea Britanie - 949,8; în Germania - cca. 900; în SUA - 464,1 mii, precum și în alte state. Cu câțiva ani în urmă, comunitatea românească din Italia depășea 2 milioane de oameni, iar în ultimii ani, din cauza problemelor economice din această țară (salariile relativ mai mici decât în alte state europene, impozite relativ mari, precum și asigurarea socială insuficientă etc.), românii s-au mutat treptat în Marea Britanie, Germania, Irlanda, în țările scandinave, unde condițiile de muncă și de trai sunt mult mai bune. În total, actualmente, peste 5 milioane de cetățeni români (majoritatea născuți până la 1990 în România) se află peste hotarele României.
Potrivit prognozelor, în viitorul nu prea îndepărtat, economia Italiei va fi în decădere relativă și o parte din români se vor reorienta spre alte țări. Italia nu va mai face parte din primele 10 țări ale lumii ca volum al PIB-ului global. În schimb, Marea Britanie va deveni într-un viitor nu prea îndepărtat prima economie a Europei, fiindcă economia Germaniei, acum prima în Europa, va pierde întâietatea din cauza necesității refacerii radicale a sectorului militar, în care va investi sume foarte mari (în 2024 - peste 100 miliarde de euro), iar serviciul militar va (re) deveni obligatoriu în această țară.
MIHAI PATRAȘ
(Sursa: Literatura și arta - Săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova)
(Va urma)
