Momentul care marchează începutul primăverii astronomice este cel al echinocțiului de primăvară care, în acest an (2024), se petrece în data de 20 martie, la ora 5,06.
Potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu, echinocțiul marchează intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc, când ziua și noaptea devin egale, și are loc de două ori pe an, în martie (echinocțiul de primăvară) și în septembrie (echinocțiul de toamnă). La momentul în care, în emisfera nordică, se produce echinocțiul de pimăvară, în emisfera sudică este cel de toamnă.
Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul în care Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând cu această dată, durata zilei este în continuă creștere, în timp ce durata nopții scade, până în jurul datei de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară (cea mai lungă zi din an și cea mai scurtă noapte).
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers și marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Acest fenomen determină, la data respectivă, egalitatea zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.
La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Tradiții, superstiții
La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii “băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.
Intră frig și ieși căldură
Să se facă vreme bună
Pe la noi pe bătătură
În unele zone, copii și tinerii se strângeau în grupuri și împodobeau cu flori o creangă de copac. Apoi colindau în casele gospodarilor și primeau în schimb o floare, bani, ouă sau cadouri.
Fetele purtau în păr florile primite.
Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna.
Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea așteptate. De asemenea, ar fi bine să acorzi o atenție mai bună plantelor și, mai ales, să nu le faci rău. Altfel, se spune că răul se poate întoarce împotriva ta.
Semnificații
Din punct de vedere astrologic, în momentul echinocțiului de primăvară are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului, iar faptul că ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă, atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară, totul tinde să iasă la suprafață și să se bucure de energiile profunde ale primăverii.
În tradițiile spirituale, se afirmă că orice formă de evoluție are trei etape distincte, respectiv creația, menținerea și resorbția sau distrugerea, cărora li se adaugă momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.
Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară - apogeul, echinocțiul de toamnă - începerea perioadei de resorbție, iar solstițiul de iarnă - perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto:pexels.com)
