“Sărbătoarea Centenarului contravine direcției generale a politicii globalizante (...) România este trasă azi de cotețul acesta al comunității europene, care n-are niciun fel de scrupul. Pe cealaltă parte simți umbra Rusiei, dar simți și strategia americană. Nu suntem aceeași placă turnată ca pe vremea lui Brâncoveanu? Nu se repetă istoria?” (Dan Puric, regizor)
Deși românii patrioți ar fi vrut ca aniversarea Centenarului Marii Unirii să fie și mai impresionantă, după atâtea chinuri îndurate de Neamul Românesc până să își vadă împlinit idealul formării statului național unitar (1918), trebuie să recunoaștem însă _ cu convingerea că rămânerea noastră în această Țară mirifică este o onoare și nu o rușine - emoția națională creată de felul în care, într-adevăr, așa cum nu s-a mai văzut niciodată, s-au derulat festivitățile în mod solemn, pe tot cuprinsul României. În sfârșit, cu toată ofensiva nimicitoare a “minunatei lumi noi”, o lume întreagă a avut ocazia să vadă că și în România, o Țară atât de dezonorată mediatic și spoliată de “prieteni” din exterior, există stabilitate instituțională la nivel de Stat, defilare militară de excepție și civism public...
În rest, este regretabil că s-a resimțit totuși, încă o dată, cum “mâna” adepților globalizării încearcă să ne impună cât mai rapid ritmul antinațional și anticreștin al preconizatei societăți “progresiste”, după cum rezultă din indolența cu care A. Ivan, rector al Academiei SRI, ne-a lăsat să înțelegem că sărbătorirea modestă a Centenarului Marii Uniri ar fi fost programată la nivel de stat (CSAT?) ca nu cumva să se trezească în țară energiile naționaliste, totodată acuzându-ne diversionist că face “jocul” Rusiei “fie cu naționalismul, fie cu familia tradițională, fie cu creștinismul versus occidentalismul”! Măi, să fie... Înțelegem astfel că, dintr-o asemenea perspectivă manipulatoare, ar fi mai ușor de priceput cum a fost posibil ca, în această Măreață Sărbătoare Națională, însuși președintele Iohannis să se opună ținerii unui minut de reculegere în cinstea eroilor români căzuți pentru Marea Unire (cum se prevăzuse în programul inițial, propus de Armată, în deschiderea ceremonialului de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf), iar “groful” de Alba Iulia (primarul M. Hava) să se “plângă” că... nu are bani pentru a organiza și mai eficient aniversarea Marii Uniri din municipiul său (dar anterior sponsorizase cu mii de euro publicația antiromânească Dilema!) și... nepăsându-i că întinează memoria românilor decimați din Transilvania (de la tragerea pe roată până la tunuri) prin decizia sa ca la Alba Iulia să poată defila niște figuranți care să simbolizeze asupritoarea armată imperială habsburgică (austriacă)!
Faptul că asasinii românilor au fost așadar “la modă”, de Centenar, s-a observat și la București, într-un proiect estimat la peste 100.000 euro, unde s-au prezentat pe panouri doi criminali ai strămoșilor noștri: generalii von Mackensen și Koch! Dar... “nu-i bai”, căci ,,coana” UE nu pare deloc să fie deranjată de acei idioți utili, care nu cunosc Istoria Românilor sau o răstălmăcesc nepăsători, atâta vreme cât vin năucitori în întâmpinarea ,,resetării” societății “învechite”, pentru instaurarea unei noi ,,ordini”... la ordin, unde pancartele cu inscripția Penalistan li se par mai importante decât idealul României Mari, unde lozinca ,,La mulți ani în UE, România!” le este mai dragă decât românismul lui Eminescu, unde interesele de grup le găsesc mai superioare decât interesele noastre naționale... Niciodată, însă, unora ca aceștia nu le vom cere “dreptul” de A IUBI trecutul măreț și sfânt al strămoșilor noștri!
Binecuvântează, Doamne, Neamul Românesc!
