Cercetătorii americani de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), conduși de renumita economistă în domeniul sănătății Amy Finkelstein, au ajuns la concluzia că recesiunile economice au și o parte bună: în sărăcie, longevitatea oamenilor crește.
Șomajul este benefic?!
În timpul crizelor economice, familiile își pierd casele, copiii suferă de malnutriție, noii absolvenți petrec ani de zile luptându-se pentru a-și repune carierele pe drumul cel bun, renunțând la căsătorie, la copii și la a fi proprietari de case, iar guvernele cheltuiesc mult din banii contribua-bililor pentru a-și scoate economiile din recesiune.
Cu toate acestea, oamenii de știință americani, citați de adevărul.ro, au constatat că, în timpul crizei economice care a afectat întreaga lume între anii 2007 și 2009, ratele mortalității ajustate în funcție de vârstă în rândul americanilor au scăzut cu 0,5% pentru fiecare salt de un punct procentual în rata șomajului dintr-o zonă. Cu cât era mai mare rata șomajului, cu atât oamenii trăiau mai mult, în special adulții de peste 64 de ani și cei care nu aveau studii superioare. Aceste reduceri ale mortalității apar imediat și persistă cel puțin 10 ani, afirmă specialiștii.
Efectele au fost atât de mari încât recesiunea a oferit efectiv pentru 4% din cei cu vârsta de peste 55 de ani un an în plus de viață, iar în statele care au înregistrat salturi mari ale șomajului oamenii au declarat că au o stare de sănătate excelentă, încât putem spune că recesiunile ne ajută să rămânem mai în formă și să trăim mai mult.
Nu șomajul, ci scăderea poluării!
Desigur, economiștii americani s-au întrebat cum e posibil ca șomajul să aibă acest efect, ei constatând că muncitorii concediați nu își foloseau timpul liber pentru a face mai multe exerciții fizice sau pentru a renunța la fumat sau băutură din cauza lipsei de bani.
De asemenea, bolile infecțioase precum gripa și pneumonia au continuat să se răspândească, chiar dacă mai puțini oameni mergeau la serviciu și luau masa în oraș. Pensionarii nu păreau să primească îngrijiri mai bune, chiar dacă rata crescută a șomajului a facilitat suplimentarea personalului din centrele de îngrijire. Deci, care ar putea fi explicația, cum poate șomajul mai ridicat să ducă la o viață mai lungă?
Până la urmă au găsit răspunsul: poluarea. Experții au descoperit că zonele care au înregistrat cele mai mari pierderi de locuri de muncă în timpul crizei economice au înregistrat și cele mai mari scăderi ale poluării aerului, măsurate în funcție de nivelurile de particule fine PM2,5.
“Este logic să se întâmple așa. În timpul recesiunilor, mai puțini oameni merg cu mașina la serviciu. Fabricile și birourile își reduc activitatea, iar oamenii își reduc consumul de energie pentru a economisi bani. Toată această activitate redusă duce la un aer mai curat.
Acest lucru explică de ce lucrătorii fără diplomă universitară s-au bucurat de cele mai mari scăderi ale mortalității. Persoanele cu locuri de muncă modeste și cu salarii mici tind să locuiască în cartiere cu mai multe toxine de mediu. Explică, de asemenea, de ce recesiunea a redus mortalitatea cauzată de bolile de inimă, sinucideri și accidente de mașină, toate acestea fiind cauze de deces legate de efectele fizice și mintale ale PM2,5.
În general, am constatat că aerul mai curat a fost responsabil pentru mai mult de o treime din scăderea mortalității în timpul recesiunii”, afirmă experții.
Echilibru între creșterea economică și bunăstarea socială
Noul studiu privind criza reamintește că dezvoltarea economică nu este (și nici nu ar trebui să fie) singura măsură a bunăstării noastre colective. Dacă recesiunile salvează vieți, acest lucru vine cu un corolar: perioadele de boom costă vieți.
O economie care funcționează la maxim creează mai multe locuri de muncă, dar generează și tot felul de efecte secundare nevăzute și dăunătoare. Cercetătorii susțin că trebuie să se aplice compromisuri importante între activitatea economică și mortalitate. “Acesta este un limbaj economist pentru două alegeri foarte proaste. Ați prefera bogăția care vă ucide sau sărăcia care vă ține în viață?”, întreabă experții.
Această dilemă a dat naștere la mișcarea de descreștere economică (ideea că produsul intern brut nu oferă un indicator exact al progresului uman). “Sigur, creșterea economică oferă locuri de muncă, dar nu ne spune nimic despre sănătatea copiilor noștri, despre siguranța cartierelor noastre sau despre durabilitatea planetei noastre. Care este rostul de a avea atâția bani, dacă ne fac să ne fie mai rău?
Soluția pentru o creștere negativă nu este mai puțină creștere, este o creștere mai bună. Cu o reglementare mai puternică și o inovație mai inteligentă, putem găsi modalități de a crea locuri de muncă fără a distruge mediul înconjurător și fără a ne scurta viața. Dacă noua cercetare ne spune ceva, este că mai avem încă mult de lucru pentru a găsi un echilibru sănătos între creșterea economică și bunăstarea socială. Nu ar trebui să fim nevoiți să alegem între a munci și a trăi”, susțin adepții descreșterii economice. Lucreția Pop
(Sursa foto: pixabay.com)
