Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, în perioada 9-14 martie. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și prealuate de Agerpres, iar eroarea maximă tolerată este de ± 3,5%.Conform sondajului, 18% dintre respondenți au precizat că la parlamentare opțiunea lor va fi aceeași ca în urmă cu patru ani, în timp ce 8% au spus că nu au luat o decizie, 1% au declarat că nu vor vota, iar 8% nu au vrut să răspundă.
“Dintre aspectele de care țin cont atunci când votează, trei sunt cele care se disting a fi dominante. Alegerea «răului cel mai mic» este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenți, urmat de profilul candidatului, aspect important pentru 39% dintre intervievați, și de activitatea partidului care susține candidatul (38%). Doar un sfert (26%) țin cont de ideologia cu care se identifică și unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului”, informează realizatorii sondajului.
36% dintre respondenți consideră că în 2024 alegerile prezidențiale vor fi cele mai importante, în timp ce 20% au indicat alegerile locale, 24% s-au referit la cele parlamentare, iar 8% au optat pentru europarlamentare.
Peste 60% dintre respondenți spun că vor vota cu siguranță la alegerile prezidențiale, 58% susțin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare și parlamentare, iar 59% vor ieși să voteze aleșii locali.
42% dintre tineri se informează de pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, WhatsApp, Telegram) despre evenimentele de interes petrecute în România. 27% se informează din presa online, 18% de la tv, 7% de la colegi și cunoscuți, în timp ce 2% de la radio, iar 3% din alte surse online.
37% se declară în mică măsură interesați de viața politică din România, 35% în foarte mică măsură, 21% în mare măsură, iar 6% în foarte mare măsură. Totodată, 46% au foarte puțină încredere în conținutul distribuit de către oamenii politici sau partidele politice pe rețelele de socializare. 41% au puțină încredere, 9% multă încredere, iar 3% foarte multă.
În ce privește posibilitatea plecării din România, 37% au luat în considerare varianta plecării temporare, iar 15% a emigrării definitive.
Principalele aspecte identificate de cei mai mulți tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situația lor în România: lipsa oportunităților pe piața muncii (15%), calitatea slabă a educației (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) și inflația/nivelul de trai/ neajunsurile financiare (13%).
Între o cincime și un sfert dintre tineri cred că România este o țară orientată spre toți cetățenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievați sunt de părere că este o țară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă.
76% dintre subiecți au încredere puțină sau foarte puțină în democrația din România, iar 23% au precizat că au încredere în mare sau foarte mare măsură.
65% dintre respondenți apreciază că tinerii au în mare sau foarte mare măsură puterea de a schimba lucrurile în România, iar 34% în măsură mică sau foarte mică. 68% sunt de părere că în prezent, în România, lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 28% au apreciat că direcția este una bună.
