În eforturile de a combate fenomenul dezinformării, Reprezentanța Comisiei Europene în România anunță masele largi, de la orașe și sate, că desfășoară campania “Is this trUE?” “cu ajutorul unor influenceri cunoscuți”. Scopul campaniei este de a crește gradul de conștientizare al cetățenilor cu privire la dezinformare, având în vedere anul electoral 2024 și contextul internațional marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Reprezentanța CE susține că, potrivit Eurobarometrului Standard 100 din toamna anului 2023, 66% dintre români declară că întâlnesc adesea știri sau informații care denaturează realitatea sau sunt chiar false, iar 62% sunt de acord că acestea reprezintă o problemă pentru democrația din România, în timp ce 69% apreciază că sunt o problemă pentru democrație, în general.
Campania - suntem informați - constă în publicarea unei serii de materiale video realizate de “influenceri cunoscuți, cu scopul de a încuraja gândirea critică și de a explica, în termeni simpli, modul în care funcționează dezinformarea și modalitățile de combatere”. Campania se desfășoară în perioada martie-iunie 2024, iar materialele pot fi vizualizate pe conturile de social media ale influencerilor și ale Reprezentanței Comisiei Europene în România, precum și pe o platformă croșetată în acest scop.
Reprezentanții Comisiei Europene în România consideră că dezinformarea este “un fenomen în creștere”, care erodează încrederea în sistemul democratic și în democrație, în general, mai ales în perioadele electorale.
În acest sens, respectivii reprezentanți sar în ajutorul neștiutorilor (“stupid people”, cum zicea tot un fel de “influencer” din zorii democrației), găzduind, pe site-ul propriu, platforma trUE “care demontează, argumentat, o serie de falsuri care circulă tot mai frecvent cu privire la Uniunea Europeană”. Ni se explică mură-n gură că, “așa cum verificăm eticheta produselor la raft sau prospectul la medicamente, este esențial să verificăm din surse oficiale informațiile din spațiul public într-un context în care circulă numeroase teme și mesaje false despre Uniunea Europeană”.
Pe această platformă se regăsesc clarificări cu privire la informații false, pe care “influencerii” le dezmint cu tărie, pe baza “gândirii critice”. De exemplu, de unde gurile rele spun că UE interzice centralele de apartament, frigiderele și aparatele de aer condiționat, repararea mașinilor mai vechi de 15 ani și că pregătește “pașaportul de carbon”, ei, bine, nici vorbă: “influențerii” și “influențerițele”, pe baza “gândirii critice” de care dispun, demontează toate aceste dezinformări și ne asigură că sunt simple... dezinformări (normal!), care dăunează grav democrației, întrucât UE nu are intenția să interzică nici frigiderele, nici aparatele de aer condiționat, nici fierbătorul de cafea și nici uscătorul de păr ori melesteul digital.
Suntem informați că platforma dedicată luptei împotriva dezinformării “reunește articole, studii de caz, materiale video realizate în colaborare cu influenceri, dar și materiale didactice care pot fi folosite în timpul orelor de curs”. Serios...
Dar ce este un influencer? Din multitudinea de definiții răspândite pe diverse site-uri, reținem că acesta este “o persoană care deține o anumită influență și autoritate în mediul online, în special pe platformele de social media, având capacitatea de a afecta deciziile și comportamentul celorlalți utilizatori prin intermediul conținutului pe care îl creează și îl distribuie, în domenii, precum: modă, frumusețe, fitness, călătorii, gastronomie, tehnologie sau orice altă sferă de interes. Pentru unii influenceri, această activitate poate fi sursa principală de venituri, prin intermediul colaborărilor plătite cu branduri și companii, sponsorizări, publicitate și alte oportunități de monetizare a conținutului. În plus, mulți influenceri își dezvoltă o comunitate de urmăritori fideli, prezenți activ prin conținutul lor și pot fi considerați un fel de lideri de opinie în mediul online. Trebuie menționat că activitatea de influencer nu este reglementată prin lege în mod specific. Indiferent de persoanele pe care le urmăriți în mediul online, regulile de gândire critică și filtrare a informației rămân valabile și cu privire la ceea ce promovează/postează influencerii. Analizați bine persoana, activitatea ei înainte de a-i acorda încredere” (sursa - mediacritica.md.).
Nici în România, marketingul influencerilor nu este reglementat prin lege și nu există meseria de “influențăr”, ceea ce nu-i împiedică pe alde unii să-și dea cu părerea în nenumărate domenii (dacă nu chiar în toate), urmăriți, cu sfințenie și crezuți pe cuvânt, de milioane de cetățeni a căror principală preocupare este butonatul pe internet. Doamne ferește să-i contrazici, pe ei și pe “influențării” care-i influențează, că, nu-mai-de-cât, ei te vor umple de lături, de nu mai vezi ecranul telefonului. Spune-i unei cumetre de pe online că apa cu lămâie nu vindecă și nu tratează cancerul, că, imediat, îți urează, din suflet, să crăpi de dânsul.
...Așa că, ziceam, nu dădeam cu parul: vai de făptura umană care - dispunând de un cap bine plasat între urechi și de neuroni aliniați cât de cât corespunzător în creierul aferent - își formează “gândirea critică” pe bază de “influențăreală” online.
...Pentru că “gândirea critică” nu ți-o dau “influențării”, orice ar spune Comisia Europeană în nesfârșitele sale lumini. Iar dacă aștepți să ți-o livreze “influențării” pe telefon, care va să zică că (scuzați cacofonia) ajungi să gândești ca oaia și să te alături turmei. Iar “un popor de oi merită un guvern de lupi”, a spus un înțelept. Sau a dezinformat?
Ileana Sandu
