Profesorul universitar doctor Augustin Lazăr, fostul procuror general al României în perioada 2016-2019, a declarat miercuri, la Târgu Mureș, că experții care au analizat brățările dacice nu au niciun fel de dubii cu privire la autenticitatea acestora, ideile contrare fiind alimentate doar de către cei care ar avea interesul ca aurul dacic să nu mai fie căutat.
“Aș vrea să vă spun că experții care au contat, comunitatea științifică serioasă nu mai are niciun fel de dubii cu privire la autenticitatea acestor piese. Au dubii alții, care au interesul să inducă aceste dubii și nu au fost puțini cei care au interese în acest sens. De ce? Pentru că în colecțiile lor sau în colectele lor - nu e foarte clar dacă sunt colecții sau colecte - s-ar putea să aibă dintre piesele acestea și atunci colportează această idee: «N-ar trebui să se mai cheltuie bani, n-ar fi mai bine să se lase, care pe unde sunt, că poate că nici nu sunt autentice?» Niște piese care sunt în patrimoniul tezaurului istoric al României nu pot fi niște falsuri. Și cu analizele care s-au făcut la diverse laboratoare de mare prestigiu în Europa și în Statele Unite, fiindcă toată lumea a vrut să știe despre ce discutăm aici (...) și totuși s-au mai găsit niște oameni, după toate aceste teste care au și stabilit care este proveniența metalului - că este un aur nativ, provenind din Munții Apuseni și din ce exploatare, au stabilit-o experții francezi - se mai găsesc unii care să spună: «dar dacă nu?». «N-ar fi mai bine să nu mai caute procurorii, să le lase acolo unde sunt celelalte, măcar pe cele care nu s-au găsit?»“, a afirmat Augustin Lazăr, preluat de Agerpres.
El a adăugat că aceste idei au fost perpetuate inclusiv printr-o campanie de presă “foarte agresivă”.
“Acest raționament a fost o campanie de presă, din păcate foarte agresivă, care demonstrează cât de mult rău pot face niște oameni care se pretind jurnaliști, pentru că și în jurnalism există o deontologie, și cel care face o evaluare poate să vadă că în final lucrurile s-au clarificat.
Dar nu, cei care sunt stimulați să meargă înainte, perpetuând această campanie agresivă, știu ei de ce fac”, a afirmat fostul procuror general.
Augustin Lazăr a prezentat, miercuri, studenților Facultății de Istorie și Drept și celor de la Masteratul Istorie și Turism Cultural din cadrul UMFST Târgu Mureș, conferința “Epopeea brățărilor regale dacice”, asociată cu prezentarea filmului documentar “The Hunt for Transylvanian Gold”, o producție Kogainon Films Boston, SUA.
“Este vorba de protejarea patrimoniului cultural al României ca ansamblu, ca temă generală și, în particular, o temă care este legată de epopeea brățărilor dacice, brățările regale dacice, care au fost furate, după cum se știe, dintr-un sit arheologic din România, de la Sarmisegetuza Regia, și apoi recuperate, cu destule dificultăți, în cadrul unei operațiuni judiciare internaționale. Studenții, din câte am văzut, sunt foarte interesați să știe circumstanțele în care au fost recuperate aceste piese și dacă ar fi posibil să se recupereze și altele. În cadrul activităților judiciare s-a stabilit că ar fi fost furate 24 de brățări, cel puțin. Dintre acestea, 13 au fost recuperate și 11 piese se află în urmărire internațională. Mai sunt informații că ar fi și alte piese care au fost furate, care urmează să fie căutate și, probabil, găsite dacă cineva continuă munca noastră din anii trecuți”, a precizat Augustin Lazăr.
Fostul procuror, care a coordonat mai mulți ani ancheta soldată cu repatrierea a mai multor brățări dacice și alte obiecte sustrase de braconieri din siturile arheologice din proximitatea cetății Sarmizegetusa Regia, a subliniat că experții au stabilit că valoarea unei astfel de piese de patrimoniu nu este evaluabilă în bani, fiindcă este vorba despre “lupul dacic” care este simbolizat în brățările dacice.
“Practic, s-a recuperat un tezaur inestimabil, simbolistic, care reprezintă identitatea străbunilor noștri”, a mai afirmat Augustin Lazăr.
