Aproape jumătate dintre români cred că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje României, procentul lor fiind în creștere față de acum 10 ani. Iar 42,3% dintre români cred că prioritatea europarlamentarilor care vor reprezenta România după alegerile din 9 iunie ar trebui să fie aceea de a lupta ca românii să aibă aceleași drepturi ca restul cetățenilor europeni, relevă un sondaj realizat de INSCOP.
Avantajele aderării României la UE. Comparație cu 2014
* 47,6% dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje (față de 35.2% în 2014);
* 21,9% consideră că nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje (față de 41.5% în 2014);
* 27,7% optează mai degrabă pentru dezavantaje (față de 19.9% în 2014);
* 2,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 3.4% în 2014).
Sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje 52% dintre votanții PSD-PNL, 34% dintre votanții AUR și 75% dintre votanții ADU.
Împărtășesc această părere 61% dintre tinerii între 18 și 29 de ani, 49% dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 48% dintre persoanele peste 60 de ani.
35% dintre persoanele cu studii primare, 44% dintre cei cu studii medii și 73% dintre persoanele cu studii superioare sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje.
Aceeași opinie o au 33% dintre persoanele cu venituri mici și foarte mici, 54% dintre cei cu venituri medii și 67% dintre persoanele cu venituri mari și foarte mari.
64% dintre locuitorii Bucureștiului, 59% dintre locuitorii din urbanul mare, 45% dintre locuitorii din urbanul mic și 39% dintre locuitorii de la sate sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje.
Informarea despre activitatea instituțiilor europene
* 26,8% dintre români consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Parlamentului European (față de 26% în 2014);
* 72,3% consideră că sunt mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 69% în 2014);
* 0,9% este ponderea non-răspunsurilor.
* 25,3% dintre cei intervievați cred că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Comisiei Europene (față de 22% în 2014);
* 74,1% mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 72,3% în 2014);
* Ponderea non-răspunsurilor este 0,7%.
* 24,9 dintre respondenți consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Consiliului European (șefii de stat și de guvern) (față de 23,4% în 2014);
* 73,9% că sunt mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 70,5% în 2014);
* 1.2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
