O mai mare diversitate în ceea ce privește oferta și consumul de droguri creează noi provocări pentru politica în materie de droguri și pentru sistemul sanitar din Europa, subliniază Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) cu ocazia lansării Raportului european privind drogurile 2023: Tendințe și evoluții, publicat la Bruxelles, document ce oferă cea mai recentă imagine asupra situației drogurilor în Europa, explorând principalele tendințe și amenințările emergente.
Disponibilitatea drogurilor rămâne ridicată la nivelul tuturor tipurilor de substanțe, iar amploarea și complexitatea producției de droguri ilegale în Europa continuă să crească. În prezent, persoanele care consumă droguri sunt expuse la o gamă mai vastă de substanțe psihoactive, adesea cu un grad ridicat de puritate și de potență. Deoarece acestea pot fi vândute sub formă de pulberi sau pilule cu aspect similar, este posibil ca persoanele care le utilizează să nu știe ce consumă.
Alexis Goosdeel (EMCDDA): “Raportul din acest an ne reamintește, în mod clar, că problemele legate de drogurile ilegale pot fi întâlnite în întreaga noastră societate. Pe scurt: oriunde, oricând, pentru oricine.
Drogurile ilegale tradiționale sunt acum accesibile pe scară largă și continuă să apară noi substanțe cu potență ridicată. Aproape orice substanță cu proprietăți psihoactive poate apărea pe piața drogurilor, adesea etichetată sub alte denumiri sau în amestecuri. De aceea, drogurile ilegale pot afecta pe toată lumea, fie direct prin consum, fie indirect, prin impactul lor asupra familiilor, comunităților, instituțiilor și afacerilor. De asemenea, ele îi expun din ce în ce mai des pe cetățenii noștri la violența legată de droguri și la consecințele acesteia. În prezent, evidențiem provocările pe care le prezintă stimulantele, drogurile sintetice și noile produse pe bază de canabis (...).”
*Canabisul rămâne cel mai consumat drog ilegal din Europa.
Se estimează că aproximativ 8% (22,6 milioane) dintre adulții europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) au consumat canabis în ultimul an. În 2021, cantitățile de rășină de canabis (816 tone) și iarbă de canabis (256 tone) confiscate în UE au atins cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, ceea ce indică o disponibilitate ridicată a acestui drog. În Europa, se estimează că aproximativ 97.000 de persoane au intrat într-o formă de tratament pentru probleme legate de consumul de canabis în 2021. Unele produse vândute pe piața ilegală drept canabis natural pot fi denaturate cu canabinoizi sintetici cu potență mare, creând astfel riscuri de intoxicare. Totodată, extractele și produsele comestibile cu grad ridicat de potență au fost asociate cu cazuri de intoxicații acute, înregistrate la nivelul unităților de primiri urgențe ale spitalelor.
* Confiscări record de cocaină și îngrijorări tot mai mari legate de consumul de stimulante sintetice
Traficul unor cantități mari de cocaină în containere, prin porturile maritime europene, determină disponibilitatea ridicată a acestui drog. Există îngrijorări că această situație ar putea contribui la creșterea consumului de cocaină, a efectelor nocive asupra sănătății și a criminalității legate de droguri. În 2021, statele membre ale UE au confiscat o cantitate record de 303 tone de cocaină. Grupurile infracționale organizate vizează, din ce în ce mai des, porturile mai mici din alte țări ale UE, precum și din țările care se învecinează cu UE.
Fabricarea ilegală a cocainei în UE capătă o importanță din ce în ce mai mare; în 2021 au fost desființate 34 laboratoare de cocaină (față de 23 în 2020), unele dintre acestea fiind de mari dimensiuni. Cocaina este drogul stimulant ilegal cel mai frecvent consumat în Europa, fiind consumată, în ultimul an, de aproximativ 1,3% (3,7 milioane) dintre adulții europeni cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Există, de asemenea, unele semne că injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack devin tot mai frecvente în rândul grupurilor marginalizate din unele țări, ceea ce necesită o intensificare a răspunsurilor de reducere a efectelor negative.
* Potențialele riscuri pentru sănătate ale unor substanțe mai puțin cunoscute
Ketamina, utilizată ca anestezic și analgezic în medicină, a devenit un drog recreațional preferat în anumite medii. De obicei, este prizată și, uneori, se găsește adăugată în alte amestecuri de droguri. Persoanele care consumă ketamină, pe termen lung, pot dezvolta probleme de sănătate (de exemplu, leziuni ale vezicii urinare).
* Creșterea utilizării în scop recreațional a protoxidului de azot (“gaz ilariant”) în unele părți ale Europei ridică probleme de sănătate. O analiză recentă a EMCDDA a evidențiat riscurile asociate cu acest drog, care pare a fi acum mai accesibil, mai ieftin și mai popular în rândul unor tineri. Printre riscuri se numără intoxicațiile, arsurile și leziunile pulmonare și, în unele cazuri de consum de lungă durată, leziuni nervoase.
* Problemele legate de opioide din Europa sunt în continuă evoluție
Heroina rămâne opioidul ilegal cel mai frecvent consumat în Europa, însă, în unele zone, există, totodată, o preocupare din ce în ce mai mare cu privire la consumul de opioide sintetice, multe dintre acestea fiind foarte puternice, cu risc de intoxicație și deces. Sunt necesare doar cantități mici pentru a produce mii de doze, ceea ce le face potențial mai profitabile pentru grupurile de criminalitate organizată. Pe piața europeană a drogurilor continuă să apară noi opioide sintetice necontrolate, în total fiind identificate 74 din anul 2009, până în prezent. În ultimii ani, cele mai multe dintre substanțele opioide nou-identificate au fost opioide foarte puternice, pe bază de benzimidazol (nitazenă), asociate cu o creștere a numărului de decese prin supradozaj. În raport se precizează: “... chiar dacă problemele din acest domeniu sunt relativ limitate în prezent, acest grup de substanțe reprezintă o amenințare, cu potențialul de a afecta mai grav, în viitor, sănătatea și securitatea în Europa”. În prezent, disponibilitatea heroinei pare să se mențină la un nivel ridicat. Cantitatea de heroină capturată de statele membre ale UE a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la 9,5 tone. Aproape toată heroina consumată în Europa provine din Afganistan, unde talibanii au anunțat în aprilie 2022 interzicerea cultivării macului opiaceu. Există temeri că orice scădere a disponibilității heroinei ar putea fi asociată cu o creștere a ofertei și a cererii de opioide sintetice.
Pentru mai multe informații despre Raportul european privind drogurile 2023, vezi https://www.emcdda.europa.eu/event/2023/06/launch-event-european-drug-report -2023-en. Raportul descrie situația drogurilor la sfârșitul anului 2022, pe baza datelor din 2021 și, acolo unde sunt disponibile, din 2022.
CONSUMUL DE DROGURI ÎN ROMÂNIA
Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de specialiștii Agenției Naționale Antidrog, cuprinde cele mai recente date și informații legate de consumul și traficul de droguri în România. Datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
Principalele droguri consumate în România - 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creștere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepție făcând consumul de noi substanțe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populației tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive), cât și de populația școlară.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalențe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea București/ Ilfov.
În ceea ce privește decesele, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 prin supradoză. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 de ani.
În privința urgențelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 de cazuri, în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).
Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).
Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual), au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România - Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. M. Balș” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri.
Pe piața drogurilor, a fost înregistrată cea mai mare cantitate totală de droguri confiscată, cu cea mai mare cantitate de heroină confiscată, precum și cea de-a doua cea mai ridicată valoare a numărului de capturi realizate. Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent. Aproape trei sferturi (74.38%) din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național.(sursa - https://ana.gov.ro/cele-mai-recente-date-privind-consumul-de-droguri-in-romania)
IMPORTANT! Începând cu data de 29 aprilie 2024, Agenția Națională Antidrog, în parteneriat cu Asociatia Happy Minds, a lansat, în cadrul proiectului DepreHub, o linie telefonică gratuită și confidențială, adresată persoanelor consumatoare de droguri sau aparținătorilor acestora, unde se oferă consiliere psihologică, 24 de ore din 24, șapte zile din șapte.
Numărul de telefon DepreHUB: 0374.456.444.
Documentar de ILEANA SANDU
