Fostul Grup Scolar
de Industrie Usoara
MIU Sighisoara, in
prezent devenit un
cunoscut liceu tehnologic,
unde invata
468 de elevi, aflat
aproape de final de
an scolar, si-a deschis
portile in vederea
inscrierii viitorilor
elevi ai scolilor gimnaziale
din oras, cat
si din alte localitati,
pentru completarea celor doua clase profesionale aprobate de
ministerul de resort in domeniul ceramicii, iar alta in domeniul
confectiilor croitorie. Potrivit domnului prof. Ovidiu Malancraveanu �
directorul scolii, mai exista in prag de infiintare pentru anul viitor o
clasa de a IX-a de liceu in tehnica de calcul. In total pentru clasa IX-a
vor fi 56 de elevi inscrisi pentru Scoala profesionala si 28 de elevi la
liceul cu profil de calcul. Cu promisiunea, daca vor ramane elevi
neinscrisi pentru toamna, se va trece la infiintarea, dupa o prealabila
aprobare, a unei clase de mecanica. Se stie ca Grupul Scolar de
Industrie Usoara a dat intreprinderilor din Sighisoara, cat si din intreaga
tara zeci de generatii de meseriasi, pregatindu-i in domenii de meserii
mecanice diferite: prelucratori prin aschiere � strungari, frezori, sudori,
lacatusi mecanici, reglori, ajutori de maistri, maistri mecanici. Doar ca,
odata cu raptul la care s-a dedat clasa politica a ultimilor 24 de ani,
incepand cu agricultura, au luat drumul distrugerilor zeci de fabrici al
caror rol a ramas in amintirea atator someri si pensionari, locul de
munca ce asigura traiul de zi cu zi a fiecarei familii. Si in prezent, in
industria textila, profil croitorie, cat si in industria ceramicii fine, in
cadrul liceului se pregatesc viitori tehnicieni in domeniul acestor
meserii. Din spusele domnului director s-a desprins ideea ca
invatamantul in cadrul liceului sighisorean este organizat pe trei nivele:
nivelul unu, care o sa dispara, in mod normal pregatirea tinerilor
meseriasi era asimilata cu cea de ucenici � practic, se incheia cu zece
clase; nivelul doi cuprinde elevii ce termina profesionala cu scolarizare
de trei ani; nivelul trei cuprinde elevii care termina programul de
invatamant de patru ani, adica liceul tehnologic, respectiv cei care
termina clasa XII-a, obtinand dupa examenele promovate diploma de
tehnician in specialitatea respectiva. Postliceala, potrivit domnului
director, este asimilata pregatirii studiului de invatamant de "nivel III
avansat�. Absolventi scolii profesionale de trei ani pot sa-si continue
studiile liceale, inscriindu-se direct in clasa a XI-a de liceu. In cadrul
Liceului Tehnologic, in programa scolara sunt prevazute doua feluri de
practici: practica in cadrul atelierelor scolii, iar alta comasata, facuta
grupat, la doua trei saptamani, la diferiti agenti economici din zona cu
care scoala are contracte incheiate. Din pacate, in cadrul fostului
grup scolar, pe langa alte meserii, se pregatea mana de lucru calificata
pentru fabrica de sticla, pentru filaturile, tesatoriile de lana, bumbac si
matase, astazi desfiintate, iesite complet, ca si alte baze economice
de productie, din arealul industrial al intregii tari. Atelierele scolare de
profil tesatorie, filatura, preparatie, in care elevii isi faceau practica,
odata desfiintate si predate, pe acel trend haotic si descendent au
fost desfiintate si scolile profesionale. Cert, trezirea la realitate, prin
implementarea si promovarea unor meserii, ne face sa credem, fie chiar
in ceasul al doisprezecelea, ca guvernantii, care pana in prezent nu au
avut alt plan decat de distrugere si rapt concertat, vor pune accent pe
pregatirea tinerilor spre vechile meserii, intrucat, asa cum spunea
domnul director, in prezent este nevoie de specialisti in domeniul
mecanic si al celui de pregatire a prelucratorilor prin aschiere metalica,
intrucat multi dintre cei care au fost buni meseriasi, odata cu fabricile
distruse, au iesit la pensie, iar dupa ei s-a asternut colbul uitarii. Chiar
daca scoala, dintr-o preventie gospodareasca ce astazi isi arata
intentiile bune, a mai pastrat cateva strunguri, freze si raboteze, aflate
in conservare, ce-si asteapta spasite repornirea motoarelor spre binele
si plinatatea unor tineri dornici de munca cinstita, se spera la o trezvie
a unor meserii care sa ajute la scoaterea noastra din colaps. Tot din
spusele domnului director am inteles ca revitalizarea invatamantului
profesional este bine-venita. O problema tine de schimbarea
mentalitatii. Dupa Revolutie, scoala profesionala este privita ca un
batalion disciplinar al invatamantului, neputandu-si explica de ce acest
gen de invatamant a fost denigrat, stiind ca multi dintre absolventi,
prin sarguinta si tenacitate, si-au continuat studiile universitare,
devenind ingineri bine cotati. O explicatie, spunem noi, exista, odata
cu distrugerile si predatul la fier vechi a atator sute de intreprinderi,
trebuia slabita si veriga invatamantului pe acest segment de meserii,
obturand pregatirea tinerilor ce tindeau spre diferite meserii care de
fapt stau la baza revitalizarii oricarei societati, fie ea chiar capitalista.
In scoala s-a pastrat acel suflu de innoire, inscriindu-se cu bune
rezultate in pregatirea viitorilor meseriasi in domeniul confectiilor si
ceramicii. Atelierele de practica sunt foarte bine dotate, cadrele
profesorale, inginerii, maistrii au un inalt grad de pregatire profesionala,
daruiti meseriei de dascal, ceea ce-i da directorului Malancraveanu
certitudinea unui reviriment in domeniul diferitelor meserii, pe plan
intern, in scoala, nu o data, produsele scoase din mana elevilor sunt
vazute la tot felul de expozitii si targuri ale mestesugarilor, de unde s-au intors
an de an, onorand blazonul liceului, cu zeci de cupe si diplome.
