Suntem și noi, România, printre fruntașii Europei. Din păcate, nu la venitul pe cap de locuitor, ci la taxarea excesivă a forței de muncă. Și în prezent țara noastră se află în fruntea statelor europene (a celor dezvoltate) în privința taxării salariilor cu 47,6%, procent ce depășește pe cele aplicate în Olanda (46,5%), Finlanda (47,37), sau Slovacia (45,2%). Astfel, un salariat român trebuie să muncească aproape șase luni pentru a plăti toate taxele și impozitele directe și indirecte din salariul pe care îl primește lunar. Cu alte cuvinte, trebuie să lucreze aproape jumătate din an numai pentru a-și achita datoriile față de stat. La nivel european taxarea muncii a scăzut ușor, față de 2014, când era de 45,27%, ca în acest an să se reducă la 45,19%. În ultimii cinci ani taxarea muncii s-a menținut la creșterea de 1,2%, mai ales în privința taxelor ascunse cum ar fi TVA care s-a majorat în peste 20 de țări ale Uniunii Europene.
Revista Capital, prin redactorii săi, a făcut un sondaj pe această temă în rândul oamenilor de afaceri pe care i-a întrebat: „Ce măsuri ar trebui să se ia (guvernul) pentru a sprijini mediul de afaceri? 50% dintre participanții la eveniment au spus că reducerea taxelor pe muncă ar fi soluția, 35% au declarat că ar fi nevoie de investiții mai mari în educație și dezvoltarea infrastructurii, în timp ce 15% au mizat pe depolitizarea instituțiilor."
A doua întrebare pusă celor intervievați a fost: „Care dintre următoarele considerați că sunt cele mai mari obstacole în dezvoltarea mediului de afaceri autohton? 20,68% accesul dificil la finanțare, 27,58% lipsa de predictibilitate a legislației fiscale, 13,79% lipsa educației antreprenoriale, 10,34% lipsa forței de muncă bine calificată, 20,68% corupția, 6,89% relația cu administrația fiscală." A treia întrebare se referea la: „Care dintre modificările realizate sau ce urmează a fi implementate anul viitor considerați
că aduc mai multe beneficii mediului economic din România? 44,4% reducerea la 5% a impozitului pe dividende, 29,6% diminuarea TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, 18,5% scăderea TVA la 9% pentru produsele alimentare, 7,4% reducerea CAS din 2014."
A patra întrebare: „Care credeți că au fost cele mai proaste decizii economice din ultimii 3 ani? 54,16% reducerea alocărilor bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii, 25% taxa pe stâlp, 16,66% supra-acciza la carburanți, 4,16% creșterea salariului minim."
Oamenii de afaceri intervievați de revista Capital au mai susținut că „măsurile rele se adoptă repede, iar cele bune se aplică greu." Acesta este și sensul aprecierii secretarului general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România - AOAR, Cristian Pârvan, când spune că: „Statul ar trebui să-i stimuleze pe angajați care vor să lucreze în plus. Orele suplimentare să nu fie impozitate în plus față de orele normale. La noi, o oră suplimentară plătită dublu este taxată dublu." Iată de ce reprezentanții mediului de afaceri susțin că sunt cu ochii pe Guvernul Cioloș să vadă cum va aplica măsurile reformei fiscale propuse în noul Cod fiscal și pe cele ce le va lua cabinetul său, în urma discuțiilor purtate cu FMI și Comisia Europeană privind întocmirea bugetului pe 2016.
Aprecierea unanimă se referă la faptul că „întreaga clasă politică a dezamăgit și nu este nicio surpriză pentru nimeni acest fapt. Dea aceea noului guvern, într-un an de zile, îi va fi foarte greu să ia și să aplice schimbări profunde pentru a ieși din blocajul administrativ-instituțional, economic, politic, blocaj menținut de ani de către toate guvernele perindate la putere, mai ales a „celui mai mare rău care este birocrația generală, corupția, cadrul legislativ foarte instabil, derutant pentru mediul de afaceri, situație înrăutățită de prevederile legale care se contrazic", cum susține Bogdan Pârvu, CEO Adeplas.
„Politicienii români sunt prea slabi pentru a fi în stare să-și asume costul politic al luării unor astfel de măsuri curajoase", susține profesorul de economie, Cristian Păun. De aceea, niciun partid nu și-a asumat răspunderea să preia guvernarea acum, știind că în 2016 vor avea loc două rânduri de alegeri - locale și parlamentare, crezând astfel că vor scăpa de sancționarea electoratului pentru afacerile murdare, de apărarea corupților prin imunitatea parlamentară și a efectelor legislației adoptate numai în favoarea lor și a clientelei politice pentru a se îmbogăți prin fraudă din banii publici adunați de la populație și mediul de afaceri impunând sute de taxe și impozite pe care le majorează în fiecare an.
Chiar dacă guvernul Cioloș nu va reuși să stopeze răul pricinuit de guvernele anterioare, în 26 de ani, să aplice reforme structurale de mare anvergură (cum ar fi cea din domeniul administrației și a depolitizării aparatului de stat) pentru că va fi obstrucționat de partidele politice majoritare în Parlament (campanie care a început), partidele nu vor scăpa de sancționarea electoratului în anul viitor.
La noi, statul este „arendașul" care taxează excesiv munca salariaților, populația în general pentru a aduna, prin sutele de taxe și impozite bani la buget, care, în bună parte ajung, pe căi frauduloase, în buzunarul politicienilor, a clientelei politice ce acumulează averi nesimțite, bani care nu se regăsesc în dezvoltarea economiei, a infrastructurii în vederea creării de noi locuri de muncă,a creșterii nivelului de trai al populației care s-a săturat să plătească din puținul ei pentru a îmbogăți pe cei aflați la putere.
