„Mintea omului contemporan s-a întors către făpturi cu o dispoziție idolatră și luciferică de nereținut. Când mintea omului nu se află în contemplare cu Dumnezeu, se face ori demonică, ori animalică. Depinde de ce bagi în moara ei să... macine... adică, gândurile venite în minte, bune sau rele".
***
„Dumnezeu ne permite să fim față în față cu el, dar nu prin enigme. El se apropie de cei care merită și se identifică cu ei, ba chiar se întrupează în ei, astfel că, la rândul lor, ei sălășluiesc cu trup și suflet în El".
***
„Maica Domnului, ea, singură, este reazem și mângâiere pentru toți, ascultată și văzută de toți și conlucrând în tot felul la vestirea Evangheliei arătând, astfel, în minte și cuvânt, o viață și conduită extrem de luptătoare. Ea este sprijin pentru întreaga omenire".
GRIGORE PALAMA (1296-1359), Arhiepiscop de Tesalonic, călugăr la Muntele Athos, scriitor bisericesc, unul din cei mai mari teologi ai ortodoxiei, rămas în istorie datorită implicării sale în apărarea isihasmului, care înseamnă calm și liniște. Datorită acestei implicări, isihasmul mai poartă numele de Palamism. Doctrina elaborată de el are o valoare de sinteză pentru teologia Răsăriteană dar și implicații filosofice ș antropologice profunde. Între 1318-1326 se află la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, sub îndrumarea părintelui Nichifor. După moartea acestuia trece pe la Mănăstirea Lavra, iar mai apoi la schitul Glossa, unde de la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii. Se preoțește și trăiește împreună cu 12 călugări o viață de ascet: timp de cinci zile trăia în munte în post și rugăciune, iar două zile coboară între frați slujind Sfânta Liturghie. În anul 1347 Părintele Grigore Palama este hirotonit Arhiepiscop al Tesalonicului. După mai multe polemici pe tema isihasmului, Sinodul Bisericii Ortodoxe declară isihasmul drept doctrină oficială, iar în 1386 Grigore Palama estecanonizat sfânt. Opera lui este una vastă cuprinzând lucrări dogmatice, teologice, polemice și o operă cuprinzând trei trilogii ale isihasmului.
Autor de citate:
„Răgăciunea este lucrarea lui Dumnezeu în om, prin care se stabilește legătura de iubire între om și Dumnezeu".
„Pocăința înseamnă a urî păcatul".
„Postul acela este adevărat care este prezent în toate, pe toate le curățește și pe toate le vindecă".
„1001 CUGETĂRI"
