Este pentru al treilea an consecutiv când în Sărmașu are loc, de Lăsarea Secului, înainte de Postul Paștelui, tradiționala manifestare „Credință și tradiție", eveniment cultural menit să marcheze o trezire primăvăratică a spiritului uman prin cultură, tradiție, respect față de aproape și umanitate. Este o ocazie bună pentru a încerca să se păstreze un liant între sărmășeni, dar și lătureni, veniți din comunele apropiate, întregind astfel un tablou tradițional al Câmpiei Transilvane. Evenimentul a fost organizat de Primăria orașului Sărmașu, Biblioteca orășenească „Liviu Rusu", cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Mureș, al Grupului folcloric „Graiul Câmpiei" și al Televiziunii Târgu-Mureș, coordonatorul evenimentului fiind Dinuca Burian.
Duminică, 13 martie, sala Căminului cultural din orașul Sărmașu a fost gazda acestui eveniment ce a cuprins în el o varietate de activități, de la cele evocative ale marilor oameni de cultură, pe care Sărmașu i-a dat acestei lumi, la aniversări, lansări de carte, expoziții de obiecte tradiționale, bucătărie locală, condimentate din loc în loc cu cântecul nostru tradițional.
Dar să le luăm pe rând. Invitat special al acestei ediții a fost rapsodul popular Vasile Soporan, din localitatea Frata, județul Cluj, care, la începutul lunii martie, a împlinit 81 de ani și care a primit, cu această ocazie, pe lângă felicitările de rigoare, diplomă, tort și flori, la rândul său oferind celor prezenți o mostră de cântec adevărat, cu ceterașii locului împreună. Atunci când povestim de domnia sa, trebuie spus că de curând a fost numit „Tezaur Uman Viu", ceea ce înseamnă că întreaga activitate artistică a intrat în patrimoniul cultural românesc și, de ce nu, în cel universal. Prezența lui Vasile Soporan în Sărmașu nu este întâmplătoare, pe lângă respectul pe care i-l acordă comunitatea locală, mai există și cel pe care și l-a câștigat ca staroste și cântăreț la nunțile de pe Câmpie, Vasile Soporan. Un om simplu, dar care știe să atingă coarda sensibilă a iubitorului de frumos, un om ale cărui vorbe sunt ca o poveste pe care o descoperi, iarăși și iarăși, cu aceeași prospețime. La cele peste opt decenii de viață, cecea Vasile din Frata, cum îi spun localnicii, cântă și fără microfon și chiar joacă, spre deliciul asistenței.
O reîntâlnire emoționantă la care au fost părtași și alți interpreți de muzică tradițională, a căror menire a fost aceea de a face cunoscut că se gată Câșlegile, cu șezătorile lor, și începe Postul Mare al Paștilor. Astfel, Mărioara Precup Stoica, originară din Leșu, județul Bistrița Năsăud, dar de o viață trăitoare în Târgu Mureș, Ileana Moldovan, Ana Georgeta Balla, din Geaca, județul Cluj, Oana Bogdana Pop, surorile Pîrje: Laura Denisa și Andreea Maria, grupuri vocale ale comunităților prezente la eveniment, copiii, mici artiști, toți deopotrivă au încercat să facă din această zi una frumoasă, de care să își aducă aminte cu plăcere.
Dar jocul și voia bună stau împreună cu masa plină de bucate alese. Așa se face că tot ce a fost mai bun în casă a fost expus, și ulterior consumat, de către gospodinele din Sărmașu, Sărmășel, Budești Fînațe, Dîmbu, Tușinu, Vișinelu și reprezentante ale cultului adventist. Adevăratele sarmale cu păsat, mălai cu lapte, palanețe, că doar suntem în patria lor, prăjituri de casă, carne în diverse specialități, reteșe, dar și sucul de ghimbir, tarta de mei, produsele de năut, mei, hrișcă și fructe confiate au pus la încercare pofta de bun și sănătos.
Însă valoarea unei femei din Câmpia Transilvană nu stă numai în ce pune pe masă, ci și în ceea ce pune pe ea, pe pereți, așa încât două standuri au fost special amenajate cu lucruri de mână, așa cum li se spune prin zonă, costume populare sau cătrințe, obiecte ce îmbracă paturile,dar și pereții, și care creează dintr-o casă un cămin, unde armonia și confortul trebuie să domine.
Astfel, cu tabloul întregit, dar și promisiunea pentru o nouă ediție, la anul, manifestarea inițiată în urmă cu trei ani prinde să devină, la rândul ei, o tradiție.
