În România „economia a crescut" an de an (mai ales în timpul guvernării lui Ponta) însă, paradoxal este că populația trăiește tot mai prost. Procentul celor care trăiesc în sărăcie sau la limita subzistenței este tot mai accentuat. Conform datelor Institutului Național de Statistică și a Eurostat „rata sărăciei din țara noastră, de 24,6%, ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană"; datele sunt din anul 2015. Mai exact, 2.885.000 de persoane se aflau în această situație neplăcută, în timp ce în Bulgaria erau doar 2.468.000 persoane, iar în Ungaria doar 1.878.000 persoane.
Guvernele perindate în fruntea țării au anunțat și anunță programe care au rămas și rămân pe hârtie, ele nefiind aplicate niciodată. Datele furnizate de Eurostat, preluate de revista „Capital", arată că „aproximativ 40,2% din populația României era expusă, în 2014, la riscul de sărăcie și excludere socială, în timp ce la nivelul UE procentul este de 24,4%, adică 122 milioane de persoane. La acest capitol, lângă noi se află Bulgaria, cu 40,1% și Grecia cu 36%, iar cele mai reduse riscuri se găsesc în Cehia, cu 14,8%, Suedia cu 16,9% și Olanda cu 17,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, numărul celor aflați în sărăcie severă se ridică la 41,1 milioane persoane, reprezentând 8,2% din totalul populației."
Corina Crețu, comisar european pentru dezvoltare regională spune: „Sărăcia la sate este mult mai mare și aceasta contribuie la creșterea totală a sărăciei, care arată că zona rurală reprezintă 45% din întreaga țară. România are la dispoziție peste 572 milioane de euro finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020, disponibili pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei, însă la jumătatea anului 2016 gradul de absorbție este zero. Nivelul foarte redus de absorbție a fondurilor europene este o problemă pentru toate programele la care participăm și a fost deja identificat drept un risc pentru creșterea economică de anul acesta și de anul viitor (mai ales în condițiile unor potențiale reduceri a investițiilor publice pentru a ne putea încadra în deficitul bugetar prognozat). Dar în cazul reducerii sărăciei, dezinteresul față de fondurile europene este de-a dreptul criminal în condițiile în care vorbim de oameni, inclusiv copii, care suferă la propriu de inaniție."
Un raport al World Vision arată că 66% dintre familiile din zona rurală nu au venituri suficiente pentru traiul zilnic, iar unul din opt copii merge, uneori, la culcare flămând. De altfel și datele Ministerului Fondurilor Europene arată că jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Guvernul Cioloș a prezentat un program anti-sărăcie care ar trebui să reducă, până în 2020, numărul celor în risc de sărăcie cu peste 500 de mii. „Un obiectiv principal ar fi creșterea ratei de ocupare a populației cu vârsta între 20 și 64 de ani de la 65,7% în 2014 până la 70% în 2020. La fel de important ar fi reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii, de la procentul de 18,1% în 2014 până la 11%, ca și creșterea la 26,7% a ratei populației cu vârsta între 30 și 34 de ani cu educație terțiară."
Ce a „uitat" guvernul să amintească în programul său de măsuri pentru scăderea sărăciei este reducerea nivelului ridicat de taxe și impozite, care a ajuns în 2015, conform Institutului Național de Statistică, la 19%, în creștere de la 16,5% în 2014."
Conform Global Slavery Index pe anul 2016, datele culese din 167 de țări arată că „45,8 milioane de persoane trăiesc într-o formă de sclavie, fiind incluse aici traficul de persoane, copiii soldați, munca forțată, prostituția forțată sau utilizarea minorilor în comerțul de stupefiante." Raportul mai arată că „numărul celor incluși în diferite forme de sclavie a crescut cu 28% față de acum doi ani. China (18,3 milioane persoane), Pakistan (2,13 milioane persoane), Bangladesh (1,53 milioane persoane) sunt țările cu cei mai mulți sclavi moderni, sens în care pot fi incluse și Coreea de Nord, Uzbekistan, Cambodgia, Hong Kong, Turcia etc. România se află pe locul 32 în clasament, cu un total de 80.200 de persoane, adică 0,4% din total."
