Există suficient de multă neclaritate și nesiguranță în rândul tinerilor referitor la ceea ce îi așteaptă după terminarea școlii sau a facultății. Sistemul educațional din România nu oferă până în prezent suficientă pricepere tinerilor, care, după terminarea studiilor, să se poată descurca pe piața muncii. Angajatorii reproșează lipsa forței de muncă bine pregătită, în timp ce tinerii se plâng că nu au suficiente locuri de muncă. Concomitent cu schimbarea de paradigmă din sistemul educațional de stat, o importanță majoră o pot avea și programele de educație nonformală, complementare școlii.
Trebuie apreciat proiectul Universității de Vest din Timișoara, la care dorește să i se alăture în parteneriat și BCR, și care promovează „dezvoltarea personalității, educația democratică, extinderea cunoașterii științifice prin cercetare".
Este lăudabilă inițiativa Băncii Comerciale care, acționând ca un agent al societății civile, intenționează să investească în angajați și lideri. În același timp Banca dorește să susțină „modele", cu intenția de a căuta și de a găsi mijloace de dezlegare a problemelor dificile din societatea noastră și cu scopul vădit de a schimba starea de fapt prin acțiune, renunțând la vechile tipare. Trebuie apreciat BCR-ul care intenționează să-și activeze clienții din comunitățile locale, pentru ca aceștia să participe la realizarea reformei educaționale pe plan local. Rezultatele discuțiilor și dezbaterilor organizate de BCR, atât cu reprezentanții mediului academic cât și cu reprezentanții mediului antreprenorial din România, pentru a se organiza programe complementare învățământului universitar, trebuiesc puse în aplicare nu lăsate de izbeliște.
Cursul intensiv din 2015 de la Universitatea „Babeș-Bolyai" urmat de întâlniri ale studenților cu persoane care lucrează în departamentul de resurse umane și în marile companii din Cluj, a arătat că studenții au fost implicați în proiect și că este corect să se alcătuiască programe pentru cei care doresc să muncească profesionist, să obțină rezultate bune și să-și cunoască propria valoare. După încheierea seminarilor intensive, susținute în urma cursului, a fost lansată o platformă program numită „Laboratorul de cariere" care promovează cursuri online, pe zone de dezvoltare de soft-skills, parteneri fiind studenții de la universitățile mari din țară. Urmând cursurile „Laboratorului de cariere", tinerii învață să lucreze în echipă, să asculte și părerile celorlalți, să-și cunoască părțile bune cât și pe cele slabe, să interacționeze cu alții, să scrie un CV, să-și dezvolte și să-și exprime inteligența emoțională în relațiile de business. „Laboratorul de cariere" este o formă de educație nonformală, complementară școlii. Scopul acestuia este de a ajuta tineretul să-și înțeleagă mai bine perspectivele de carieră și să-și sporească șansele de angajare, fiind mai bine pregătiți în perspectiva trecerii spre locul de muncă. Instituțiile publice, sectorul nonguvernamental și mediul de afaceri trebuie să colaboreze și să se implice atât la sustenabilitatea financiară a platformei, cât și la adăugarea de cursuri noi. Se recomandă tinerilor să profite de oportunitățile oferite și să se implice activ în influențarea politicilor publice legate de viitorul lor.
Trebuie făcut cunoscut și susținut și un alt program intitulat „Hai la Olimpiadă", care este organizat în școli, cu scopul sprijinirii elevilor olimpici cât și a profesorilor care îi pregătesc. Programul „Hai la Olimpiadă" a început în 2012 la inițiativa Fundației eMAG în scopul acordării unui sprijin dat elevilor și profesorilor care performau la matematică și informatică. Au fost acordate sumele necesare pregătirii și organizării olimpiadelor naționale și a concursurilor naționale, acordându-se premii și alte recompense elevilor merituoși.
Începând din 2013-2014, în colaborare cu BCR, s-a implementat în capitală un centru de pregătire dedicat copiilor care nu ajung neapărat olimpici dar care doresc să se pregătească mai mult decât o fac în școală, la ore. Îmbucurător este faptul că în prezent funcționează în România 14 asemenea centre în șapte orașe precum: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov și Buzău. Cursurile au loc de obicei sâmbăta dimineața, existând perspectiva extinderii activității centrelor în cel puțin 20 de orașe până în 2020. În momentul de față, în cele 14 centre predau 156 de profesori și se pregătesc1.882 elevi.
Cu ocazia unei vizite în capitală, am stat la discuții cu un profesor care mi-a împărtășit câte ceva în legătură cu apariția unor mici izvoare de educație private, de familie, care amintesc de spiritul fondator al școlii de altă dată. La aceste cursuri participă, în general, persoane trecute de vârsta facultății, care, seara, după serviciu, vin ca să cunoască mai mult, să-și întregească cunoștințele legate de tematica anunțată online de către lector. Cursanții intră în dialog cu lectorul, iar acesta primește sugestii din partea cursanților și își diversifică prelegerile, la cerere. Nu se acordă note, diplome ori alte avantaje în CV-ul cursantului, iar aceste mici școli private se susțin dintr-o modestă taxă de intrare. De subliniat faptul că în aceste cazuri se pun în discuție și se dezbat teme fundamentale ale omenirii, care nu se mai analizează în învățământul de stat. Aceste programe sunt oferite de altfel de toate marile universități. Cred că acești dascăli care participă benevol la aceste activități, cât și cursanții care doresc să-și cultive mintea și sufletul trebuie felicitați.
Performanța sistemului de învățământ de la noi se poate datora nu numai sistemului educativ de stat ci și programelor de educație nonformală, complementare școlii. Din acest motiv trebuie acordată o importanță majoră, încurajare și susținere acestor programe.
