Un original eveniment cultural a avut loc săptămâna trecută în localitatea Daneș, prilejuit de lansarea celui de al treilea număr al revistei Astra Târnavelor, publicație semestrială de cultură și opinie a Despărțământului „Teodor Muică" al ASTRA (Asociația pentru Literatura și Cultura Poporului din Transilvania), Sângeorgiu de Pădure, cel mai vechi din județ, constituit după evenimentele din decembrie 1989.
Zi însorită, cu puțină zăpadă, destul de rece, dăneșenii și-au dat întâlnire în localul Școlii Gimnaziale „Cornel Regman", musafirii fiind întâmpinați de elevi îmbrăcați în costume naționale. Și-au onorat invitația: Emilia Feier, președintele Despărțământului Sângeorgiu de Pădure, Dimitrie Poptămaș, președintele Fundației Culturale „Vasile Netea", Ioan Berța, președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu" - filiala Mureș, și președintele Ligii Scriitorilor Români - filiala Mureș, Mircea Dorin Istrate. Din partea localității au fost prezenți: primul edil al comunei, primarul Nicolae Mosora, valoros animator al activității culturale locale, cadre didactice, elevi și părinți, membri ai Cercului Cultural local al ASTRA, precum și alte persoane interesate de program.
Deschiderea reuniunii i-a aparținut doamnei Emilia Feier, care le-a vorbit celor prezenți despre importanța activității de la Daneș, după care a oferit cuvântul profesorului dr. Iosif Marius, care a făcut referiri la tradiția culturală a localității, cu trimitere la Cercul Literar din Sibiu, între ai cărui membri se număra și viitorul scriitor și critic literar Cornel Regman, fiu al localității.
Un spațiu mai mare a fost acordat prezentării revistei Astra Târnavelor, număr consacrat Cercului Cultural ASTRA „Simion Florea" din Daneș. Prezentarea publicației a fost făcută de Dimitrie Poptămaș, care a apreciat eforturile de redactare și tipărire a unor periodice care cuprind adevărate pagini de istorie locală care se încadrează în marea carte a neamului românesc. Pe lângă consemnările de ordin istoric, publicația este o cronică vie a activităților subordonate muncii de culturalizare, proces continuu cu certe implicații în evoluția societății românești. Revista este bine rubricată, se deschide cu momente specifice din activitatea Astrei și continuă cu oameni de seamă și faptele lor, file din istoria neamului nostru, opinii și opinii…, biserica și școala, stâlpi de nădejde ai edificiului românesc, și se încheie cu viața în imagini și cuvinte, o rubrică dedicată creației poetice.
Cu privire la Daneș și satele aparținătoare, ne-au reținut atenția câteva consemnări cu certă valoare informativă. Astfel, Viorica Crăciun, în articolul Daneșul și personalitățile sale, reconstituie 12 dascăli care au funcționat aici până în anul 1918, oprindu-se la învățătorul Simion Florea, care era și cântăreț de strană, și care elaborează un manual de cântece bisericești, după melodiile celor opt glasuri ale lui Dimitrie Cunțan. Dintr-un interviu al reporterului Ștefan Costea cu profesorul de istorie Vasile Schmiguelcz, de la Școala Generală din Seleuș, aflăm date interesante despre Bătălia de la Seleuș de pe timpul principelui Ioan Kemény care este victima unei răzbunări turcești. În bătălia de la Seleuș, din 22 ianuarie 1662, principele își pierde viața, loc marcat de un vechi monument. Vasile Dudaș a intervievat un veteran de război, caporalul Vasile Dudaș, care a luptat la Oarba de Mureș, cucerind cota dealului unde se afla cuibul de mitraliere SS. După două săptămâni de luptă aici, a urmat frontul pentru eliberarea Ardealului, Ungariei și Cehoslovaciei. S-a întors acasă din Munții Tatra rănit în umăr, dar încununat de victorie. Fiul satului, Cornel Regman, care își doarme acum somnul de veci în cimitirul comunei, a fost sărbătorit post-mortem printr-un simpozion la care au participat profesori și elevi de la Colegiul Național „Mircea Eliade" din Sighișoara. Cu acest prilej a fost lansată și cartea prof. Iosif Marius „Note și zile". Nu putem trece cu vederea micromonografiile alcătuite de preoții din localitate consacrate bisericilor ortodoxe române: Seleuș (pr. Nicolae David), Daneș (pr. Vichente Dăngule) și Criș cu filia Stejeriș (pr. Marius Moldovan). Ele vădesc interesul preoților pentru recuperarea istoriei bisericești cu multe referințe privind prima atestare documentară, date privitoare la demografia istorică, ori cele cu referire la învățământul confesional.
Numeroase articole sunt consacrate unor activități ale Astrei, aniversări și comemorări, evenimente istorice și culturale.
Revista și-a constituit un larg colectiv de colaboratori, în principal din despărțământ, între care nu putem să nu-l remarcăm pe reporterul Vasile Luca, autorul celor mai multe relatări și reportaje, care se remarcă prin conținut, îngrijire și acuratețe, cât și pe doamnele profesoare Emilia Feier, Mioara Muică, profesorii Ștefan Costea, Iosif Marius ș.a.
În scopul unei mai strânse legături cu alți factori culturali, prezentarea activității Ligii Scriitorilor Români, filiala Mureș, s-a părut a fi de bun augur, în câștig fiind ambele părți, cu atât mai mult cu cât cercurile culturale ASTRA încurajează și promovează creația literară originală. Cu acest prilej, președintele Ligii, Mircea Dorin Istrate, a înmânat zece diplome, care în mod simbolic răsplătesc activitatea de voluntariat cultural. Tot pe această linie s-a înscris cuvântul domnului Ioan Berța, care a prezentat societatea pe care o conduce și activitatea ei, difuzând câteva materiale de popularizare.
Reuniunea ASTRA s-a încheiat cu un inspirat program literar artistic de inspirație patriotică susținut de elevii Școlii Gimnaziale „Cornel Regman" de sub îndrumarea domnului Ioan Medeșan.
În final se cuvine să aducem felicitări doamnei Emilia Feier pentru modul în care pune în aplicare un program cultural cu certe implicații educativ-formative, continuând cu bune rezultate o rodnică și eficientă tradiție românească.
