Sărbătoarea Floriilor sau Sărbătoarea Stâlpărilor, este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea Domnului Iisus Hristos în Cetatea Ierusalimului.
Floriile sunt sărbătorite ca onomastică a tuturor celor care poartă nume de floare.
Duminica Floriilor este precedată de sâmbăta lui Lazăr, când are loc ultima comemorare a morţilor din Postul Paştilor la biserică. În această sâmbătă se pomenesc toţi morţii din comunitate, se fac parastase la biserică, rudele apropiate ale celor decedaţi pun ramuri de salcie verde la toate mormintele şi aprind lumânări. Se dau de pomană, pentru sufletele celor plecaţi dintre cei vii, plăcinte şi gogoşi.
Sărbătoarea de Florii are o mare însemnătate religioasă pentru toţi credincioşii, dar de-a lungul timpului i s-au adăugat şi numeroase superstiţii populare. La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.
În ţara noastră, Floriile îmbină semnificaţia evenimentului biblic cu tradiţii populare care îşi au rădăcinile în antichitatea traco-pontică.
Dna dr. Laura Pop, muzeograf la Muzeul Judeţean Mureş, Secţia de Etnografie şi Artă Populară, ne-a relatat un obicei specific zonei Mureşului:
,,Pe Valea Mureşului şi Valea Nirajului, feciorii maghiari împodobesc şi astăzi porţile fetelor cu crengi de brad decorate cu flori din hârtie colorată sau panglici, pentru ca fetele să nu rămână nemăritate. La Paşti, feciorii sunt răsplătiţi cu ouă roşii de către fete."
Potrivit credinţei populare, ,,mâţişorii" sfinţiţi de preot, în biserică, în Duminica Floriilor, au puteri magice: împletiţi în coroniţe şi aşezaţi deasupra uşilor, la ferestre şi la icoane, ei apără familia de boli şi de alte rele, aducând spor şi noroc. În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.
Urzicile, mâncate în special în post, sunt considerate foarte sănătoase. Se mai spune că dacă se aud broaştele cântând până la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. La fel, cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.
Mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. La ţară, ramurile de salcie înmugurită sunt legate în jurul pomilor fructiferi, ca să rodească din plin şi sunt amestecate în hrana animalelor, ca să le păzească sănătatea şi productivitatea. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate sau să le aşeze pe morminte amintind de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.
Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de ,,Săptămâna Mare", după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezle-gare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
Fie că vă numiţi Floarea sau Florin, Codruţa sau Crenguţa, Diana sau Lăcrămioara, Narcisa, Crinişor sau Crina, Viorel Viorica sau Violeta, purtaţi orice alt nume de floare, pentru toţi şi toate o sinceră urare, în prag de sărbătoare: ,, La mulţi ani!"
