Deși guvernul Grindeanu se laudă cu o creștere economică de 7,5% în trimestrul I al acestui an, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, oamenii de afaceri sunt nemulțumiți de multe din măsurile luate și de proiectele lansate în dezbatere publică, între care impozitul pe venitul global, legea salarizării unice și legea prevenției. Aceeași concluzie reiese și din cuprinsul celei de-a treia ediții a Statutului „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei" (ca și din studiul efectuat de Camera de Comerț și Industrie a României), în care este redată viziunea factorilor de decizie din companii private asupra modului cum este guvernată țara. De fapt, această ediție, realizată de Kantar cuprinde concluziile îngrijorătoare a 501 oameni de afaceri privind efectul măsurilor guvernului asupra sectorului privat și nu numai. Antreprenori și managerii principalelor firme acuză dezechilibrul de pe piața forței de muncă, încât 35% dintre companii au probleme mari ca urmare a plecării în străinătate a angajaților. Susțin ei că reducerea fiscalității și a impozitelor, simplificarea și clarificarea legislației, stabilitatea fiscală și legislativă ar fi măsurile ce ar ajuta firmele să-și rezolve multiplele probleme cu care se confruntă zi de zi. Alte două probleme ce dau bătaie de cap companiilor sunt interacțiunea cu ANAF și situația dezastruoasă a accesării fondurilor europene. 45% dintre cele 501 de persoane consultate susțin că majorarea salariului minim (mai ales dacă se va ajunge la peste 1.750 de lei) are un efect negativ asupra sectorului privat și a celui bugetar. Efect negativ are și întârzierea (amânarea an de an) a realizării programului de infrastructură (autostrăzi, șosele, apă-canal), reducerea birocrației care sufocă atât mediul de afaceri, cât și cetățenii prin stufoasele prevederi legislative ambigue ce impun completarea de hârtii și stat la coadă la tot felul de ghișee, în spatele cărora se află funcționari plictisiți și nemulțumiți de noua lege a salarizării unitare. Însă, o mare problemă are guvernul cu accesarea fondurilor europene (miliarde de euro) tot din cauza birocrației impuse la noi și de nepriceperea funcționarilor plătiți cu mii de euro lunar pentru incompetență. Acesta este principalul motiv pentru care conducerea Uniunii Europene a decis să stopeze acordarea banilor ce revin României în exercițiul bugetar 2014-2020 deoarece nu s-au depus dosarele cu proiectele pe ce anume vor fi cheltuiți. Grav este faptul că până la sfârșitul anului trebuie restituiți un miliard de euro, deoarece nu s-au respectat termenele de finalizare a lucrărilor de investiții.
Printre problemele ce sufocă sectorul privat se numără și majorarea repetată a salariului minim pe economie (soluție aleasă de ministrul Muncii) pentru a nu-i uita, așa cum susținea Olguța Vasilescu, pe salariații firmelor private, e simplu când trebuie să plătească alții, nu de la buget). „Acesta (salariul minim) a crescut, de la 1 februarie 2017, la 1.450 de lei, iar guvernul a anunțat un calendar de majorări succesive până în 2020". Ștefan Cristea, manager general și proprietar al parcului industrial Arc Parc Dej, arăta: „Pentru noi, cei din sectorul privat, este din ce în ce mai greu să suportăm cheltuielile cu angajații, în special după majorarea salariului minim de la 1 februarie. Încercăm să găsim mijloace și soluții de finanțare suplimentare pentru a acoperi aceste costuri; fie reducem din personal, fie creștem exigențele și standardele de performanță ale angajaților".
Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România susține: „Impozitul pe venitul global poate fi discutat, dar nu se poate aplica decât după un proces de pregătire amănunțit minim 3-5 ani. Deși ideea în sine nu cred că ar trebui respinsă din start, graba cu care se dorește operaționalizarea ei efectivă în practica fiscală de zi cu zi mi se pare hazardantă și cred că ridică numeroase semne de întrebare". Legea salarizării unitare va pune mare presiune atât pe bugetul de stat, cât și pe afacerile din mediul privat. Legea este necesară pentru a regla diferențele de salarizare din domeniul public. Însă, marea problemă este că multe salarii vor crește fără să aibă vreo legătură cu productivitatea și fără să existe un instrument prin care să se poată măsura performanța angajaților de la stat.
În concluzie, cu toate că în răspunsul dat de oamenii de afaceri la studiul făcut de Camera de Comerț și Industrie a României se aduc o serie de critici guvernului, cum ar fi: lansarea unor proiecte complexe și de mare importanță fără a fi făcut un studiu de impact, lipsa investițiilor publice, mai ales în infrastructură, cât și situația gravă a absorbției fondurilor europene, din exercițiul financiar 2014-2020, totuși mulți dintre manageri și oameni de afaceri acordă guvernului, deocamdată, încredere că va reuși să corecteze stângăciile și anomaliile făcute în primele șase luni de guvernare.
