Vasile Netea include în paginile sale numeroase elogii aduse personalităților importante ale culturii și ale istoriei poporului român. Evocă activitatea unor personalități care și-au adus o contribuție importantă la realizarea marilor momente fericite ale istoriei. Ceea ce e important e faptul că șirul personalităților evocate de Vasile Netea în opera sa este foarte mare. El analizează opera și personalitatea, precum și rolul pe care l-au jucat în societatea vremii lor multe personalități, mulți oameni de cultură sau oameni care au scris istorie prin faptele lor memorabile.
Cărturarul Vasile Netea elogiază și activitatea celui mai mare umanist român și a primului nostru orientalist: principele Moldovei, Dimitrie Cantemir. Spune Vasile Netea că opera sa, pe cât de vastă și de felurită, a fost tot atât de patriotică, el fiind autorul acelei minunate „Descrieri a Moldovei". Vasile Netea vorbește despre toate lucrările acestui cărturar, a cărui formație a fost multiplă.
Cantemir afirmă, după cum spune Vasile Netea, asemenea cronicarilor precedenți, dar și cu o insistență mai accentuată și cu o argumentație mai largă, colonizarea romană în Dacia, legată de numele lui Traian, iar ca întindere, teritoriul Moldovei al Țării Românești și al Transilvaniei, care l-a început, sub chipul Daciei Romane, au format o singură unitate politică.
Vasile Netea vorbește despre faptul că „originea, vechimea și continuitatea neîntreruptă a poporului român pe meleagurile daco-romane, care aveau să-și găsească apoi susținători atât de aprigi în istoricii viitori, erau în concepția lui Cantemir elemente de nezdruncinat, ele trebuind să constituie pentru români cel mai puternic îndemn pentru a reface prin vrednicia și lupta lor, vechea Dacie".
Spiritul de tratare al lui Dimitrie Cantemir, - spune Vasile Netea - „a fost un spirit preponderent științific, viu, polemic, cuprinzând cu aceeași pasiune atât începuturile lumii românești, geneza etnică a poporului român și spațiul său de formație cât și contemporaneitatea sa". Un spirit totodată chinuit și obsedat de aflarea adevărului, de cunoașterea realității și de înlăturarea falselor poziții și imposturi. Sufletul, scria Cantemir, odihnă nu poate avea până nu găsește adevărul. Care îl cearcă oricât de departe și oricât de trudă i-ar fi l-ar afla. și ce adevăr ar fi putut să-l preocupe mai mult și să-l frământe mai adânc, decât adevărul asupra originii, ființei neamului său, a spațiului său de formare și de dezvoltare, a raporturilor sale cu lumea înconjurătoare, asupra substanței sale psihice și sociale.
Analizând per ansamblu scrisul său, Vasile Netea spune că „Opera istoriografică românească a lui Dimitrie Cantemir oferă imaginea impunătoare a unei opere profund informate, care a revalorificat în cel mai înalt grad atât sursele anterioare române și străine, cât și pe cele contemporane, opera unui profund mesaj patriotic, destinată nu numai vremii sale ci și posterității, ca fiind punctul de plecare al istoriografiei române moderne".
Prin scrierile sale destinate poporului român, Cantemir s-a impus, nu numai ca istoric, geograf, etnograf și literat, ci, totodată, și ca un gânditor politic, un vizionar a ceea ce avea să devină Dacia lui Traian - sub numele de „România" - în secolele următoare.
Vasile Netea îl numește pe Dimitrie Cantemir precursor al „școlii Ardelene". Vasile Netea vorbește cu un deosebit respect și admirație la adresa „școlii Ardelene", a rolului important pe care l-a jucat în societatea românească, a marilor reprezentanți ai acesteia. școala Ardeleană a fost, în realitate, - spune Vasile Netea - ținând seama de conținutul ei istoric, însăși școala românească, istorică și lingvistică a timpului, la baza orientării ei cu privire la originea limbii și a poporului român, aflându-se cronicarii menționați în paginile sale, dintre care se remarcă Dimitrie Cantemir.
