Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a răspuns, zilele trecute, scrisorii lui Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale a României (CCR), arătând că deciziile acesteia sunt obligatorii și trebuie aplicate.
Deciziile - a detaliat Buquicchio - pot fi criticate, întrucât libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, însă „deținătorii de funcții publice trebuie să fie mai reținuți în exprimarea criticilor. Criticile nerespectuoase și apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt inadmisibile. Deciziile sunt definitive și obligatorii și trebuie puse în executare. Această poziție importantă a Curților Constituționale implică, de asemenea, o înaltă responsabilitate a Curților de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituția și cu principiile sale", se mai precizează în documentul citat.
Răspunsul survine în urma sesizării transmise în urmă cu două săptămâni de Valer Dorneanu, în care președintele Curții Constituționale a României îi informa pe membrii Comisiei de la Veneția despre presiunile și declarațiile mai multor lideri politici la adresa judecătorilor CCR și îndemnau la nerespectarea deciziilor Curții.
În cursul acestei luni - mai precizează Gianni Buquicchio - Comisia va prezenta o opinie preliminară privind deciziile CCR.
Reamintim că, la 5 iunie, Plenul Curții, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, a hotărât sesizarea mai multor organisme europene „în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr. 358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Justiției, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, în subsidiar, cererea formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale".
A trecut mai bine de o lună de când președintele Klaus Iohannis refuză să semneze decretul de revocare a șefei DNA, după ce Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest sens, decizia fiind definitivă și obligatorie, după cum subliniază și comisarii venețieni.
