Cu puține excepții, fiecare dintre noi suntem conectați la evenimentele și dezbaterile publice care se petrec în spațiul local, național și internațional. Mijloacele moderne de diseminare a informațiilor ne ajută, cu generozitate, să facem acest lucru. În mod deosebit suntem focusați pe zona locală în care suntem ancorați prin multele fire ale existenței cotidiene.
De curând am citit în presa locală declarația unui lider al unei formațiuni politice prin care acesta explica cetățenilor motivația sancțiunilor acordate consilierilor locali ai acelei formațiuni pentru un vot acordat unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi în consiliul din care făceau parte în disonanță cu poziția partidului în cauză. În motivația expusă apare și exprimarea ideii că la alegeri mandatul de consilier a fost acordat de cetățeni „exclusiv", subliniez „exclusiv", pentru partidul sub sigla căruia au candidat, iar persoanele în cauză au fost, citez din nou, „...nume aflate sub antetul partidului".
Nu doresc și nu am căderea să comentez asupra felului în care partidul în cauză își gestionează problemele interne specifice. Eu doar încerc, pe fondul celor prezentate mai înainte, să găsesc răspunsul la câteva întrebări, în opinia mea, firești.
Prima întrebare: este oare adevărat că cetățenii atunci când votează o listă de partid sunt total indiferenți ce nume se află pe acea listă? Răspunsul pe care mi-l dau este: eu cred că nu, cetățenii sunt atenți la oamenii care vor să le promoveze interesele.
A doua întrebare: odată procesul electoral finalizat conform legislației, cine depune un jurământ de credință față de cetățeni: partidul sau consilierul în cauză? Răspunsul este evident cunoscut: consilierul în cauză.
A treia întrebare: în situația asumării unei răspunderi, cine suportă efectul legal al măsurilor luate: consilierul în cauză sau partidul? Răspunsul este din nou evident: consilierul în cauză.
Dilema morală la care am făcut referire în titlul intervenției mele se referă la întrebarea: până unde se extind gradele de libertate ale unui consilier local sau județean în activitatea sa specifică?
Personal, cred că în situația, ipotetică sau reală, a unei „coliziuni" de opinii asupra unui proiect de hotărâre între un consilier și partidul pe care-l reprezintă consilierul în cauză are datoria morală să se exprime public asupra acestui lucru și să-și motiveze argumentat varianta de vot pe care o alege, menționând, dacă este cazul, mandatul primit din partea partidului pe care-l reprezintă. Dacă însă diferența de opinii între consilierul în cauză și partidul său constituie o constantă în timp, consider că persoana în cauză ar fi normal să renunțe la calitatea de consilier.
De altfel cred că moral ar fi ca, într-un consiliu local sau județean, de fiecare dată când sunt voturi „împotrivă" sau „abțineri" la un proiect de hotărâre, prealabil exprimării votului, să fie formulate de cei în cauză o explicație publică argumentată. Rolul acestei explicații este de a evidenția că există și alte perspective de a vedea problema în cauză. Am certitudinea că cetățenii ar aprecia pozitiv acest lucru.
Ideile expuse mai sus, despre dilema morală pe care am definit-o, pot fi acceptate, sau nu, dar cred că merită a se medita asupra acestora.
Va mulțumesc pentru atenția acordată.
