Prin rugăciunile aduse în fața Domnului nostru Iisus Hristos, Maica Domnului a revărsat și revarsă mila lui Dumnezeu peste sufletele și viața tuturor oamenilor, alinându-le durerile, izbăvindu-i din necazurile lor, întărindu-i în încercările vieții, ajutându-i la lucrarea cea binecuvântată a mântuirii. De aceea, într-o frumoasă rugăciune, creștinul ortodox i se adresează zicând: “Varsă mila Fiului tău și Dumnezeului nostru spre pătimașul meu suflet și, cu rugăciunile tale, mă îndreptează spre faptele bune, ca cealaltă vreme a vieții mele fără de prihană să o trec și pentru tine raiul să-l dobândesc, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, care ești una curată și binecuvântată”. Amin!
***
“O, Preasfântă Fecioară, Maica Domnului Celui Preaînalt, preamilostivă apărătoare și acoperemântul tuturor, către tine alerg cu credință! Caută dintru înălțimea slavei cerești la mine, care cad la picioarele tale, ascultă această smerită rugăciune de la mine, păcătosul și nevrednicul tău rob, și du-o înaintea iubitului tău Fiu. O, preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu! Tu, care ești numită de toți grabnică ajutătoare și bucuria celor scârbiți, ascultă-mă pe mine, necăjitul. Tu, care ești liniștea celor mâhniți, liniștește durerile și întristările mele sufletești. Tu, care ești rug nears, păzește lumea și pe noi pe toți de vătămarea săgeților de foc ale vrăjmașilor. Tu, care ești căutarea celor pierduți, nu îngădui să mă pierd în adâncul păcatelor mele. Tu, care ești vindecarea celor ce sunt în suferință, vindecă-mă pe mine, cel ce sunt rănit de neputințele mele trupești și sufletești. Tu, ceea ce ești neașteptată bucurie, cu bucuria mântuirii tale ia de la mine frica chinurilor viitoare. Tu, care ești chezășia păcătoșilor, fii și pentru mine, păcătosul, o bună chezășie de pocăință și de mântuire”.
***
Maica Preacurată este pricina mântuirii noastre, ca una prin care a venit pe pământ Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. Maica Domnului este, într-adevăr, cea mai minunată capodoperă creată de mâinile Celui Preaînalt. Ea este, alături de sfinți, lumea cea mare și divină în care Dumnezeu a vărsat frumuseți și comori negrăite. Este Raiul pământesc în care Hristos, Adam cel nou, întrupându-se, a săvârșit minuni necuprinse de mintea omenească. Aurul munților și mărgăritarele mărilor nu sunt nimic în asemănare cu măririle și darurile cu care a fost împodobită Fecioara Maria. Sfinții Părinți, vorbind despre această intimă legătură dintre Maica Domnului și Dumnezeiescul ei Fiu, adesea o aseamănă cu legătura dintre aurora dimineții și soare. Aurora e produsă de soare și totuși soarele răsare din coapsele ei. Tot așa, din coapsa Mariei se nasc Iisus-Creatorul ei, Dumnezeu-Cuvântul, prin care toate s-au făcut (cf. Ioan 1, 3). Și precum aurora, încă înainte de răsăritul soarelui, tot așa și Fiul Omului a purtat grijă ca, încă înainte de nașterea Sa, râuri de har și de sfințenie să se reverse în sufletul aceleia ce avea să fie Maica Sa.
P.S. “Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Tale și ale tuturor sfinților tăi, miluiește-ne pe noi păcătoșii” Amin!
