Angela Merkel: “Libertatea de exprimare are limitele ei...”
În cadrul celui mai recent discurs rostit în fața Bundestagului, cancelarul german Angela Merkel le-a spus parlamentarilor că libertatea de exprimare trebuie limitată, dacă se dorește ca societatea să rămână, în continuare, liberă.
“Avem libertate de exprimare în țara noastră”, le-a spus Merkel colegilor parlamentari în timpul unui discurs aprig, transpus pe rețelele de socializare de Deutsche Welle (DW).
“Tuturor celor care susțin că nu-și mai pot exprima părerea, le spun: Dacă vă exprimați o opinie categorică, trebuie să acceptați faptul că veți fi contraziși. Exprimarea unei opinii nu are costuri zero”, a precizat Merkel.
“Dar libertatea de exprimare are limitele ei”, a avertizat cancelarul german, detaliind: “Aceste limite încep acolo unde este răspândită ura. Încep acolo unde este încălcată demnitatea altor oameni (...) Acest for legiuitor se va opune și trebuie să se opună discursului extremist. În caz contrar, societatea noastră nu va mai fi o societate liberă, așa cum a fost”, a conchis Angela Merkel.
“Discursul urii”, amendat cu milioane de euro
Anul trecut, parlamentarii germani au interzis prin lege utilizarea așa-numitului “discurs al urii”. Potrivit noii legislații, site-urile web pot fi amendate cu până la 50 de milioane de euro, dacă nu elimină de pe platformele lor acest tip de discurs.
Noile reglementări vizează mijloacele de informare independente și politicienii populiști care îndrăznesc să se pronunțe asupra efectelor devastatoare pe care politicile pro migrație în masă continuă să le producă asupra Germaniei și întregii Europe, notează voiceofeurope.com.
Pe baza acestei legi, unii cetățeni germani au fost acuzați că se folosesc de un “discurs al urii”, pentru că au scos în prim-plan statistici privind acte de viol comise de imigranți, rata șomajului în rândul imigranților și alte aspecte pe care stângiștii ar prefera să le ignore.
La sfârșitul lunii septembrie, camera superioară a parlamentului german, Bundesrat, a mai făcut un pas spre limitarea libertății de exprimare, printr-un proiect legislativ care, dacă va fi adoptat, va interzice, sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea, orice act de denigrare a steagului și imnului UE.
Parlamentarii germani din Saxonia se pronunță pentru o nouă legislație, care urmărește “luarea de măsuri ferme și eficiente împotriva persoanelor al căror scop este discreditarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, prin “atacarea reputației simbolurilor UE”, scrie ziarul regional german Saabrücker Zeitung.
Dacă legea va fi aprobată în parlamentul german, “îndepărtarea, deteriorarea, distrugerea steagului european” (format dintr-un cerc de 12 stele aurii pe un fundal albastru) vor constitui infracțiuni și vor fi sancționate cu pedeapsă de trei ani închisoare sau amendă.
Inițiatorii noului proiect legislativ susțin că, în timp ce “dreptul la critici obiective sau legitime” va fi în continuare asigurat și protejat, drapelul UE reprezintă “un comandament al respectului de sine”, pe care Germania, ca membru fondator al acestei organizații supranaționale dorește “să-l apere împotriva actelor de sfidare premeditată”.
Se urmărește, de asemenea, protejarea împotriva oricărui act de dispreț, a Odei Bucuriei din Simfonia a IX-a de Beethoven - bucată muzicală devenită imn al Consiliului Europei și al Uniunii Europene.
Noua propunere legislativă survine după un demers similar al lui Emmanuel Macron, care, la începutul acestui an, a introdus obligativitatea afișării steagului UE în toate sălile de clasă din Franța, atât la școlile publice, cât și la cele private, potrivit unui raport Euronews.
Liderul național populist Marine Le Pen a criticat eforturile lui Macron de a impune “acest steag în școlile copiilor noștri”, după cum s-a exprimat.
Figuri proeminente ale stângii populiste din Franța sunt, de asemenea, extrem de critice în raport cu noua lege.
Prim-ministrul ceh: “Respingem categoric redistribuirea imigranților”
Prim-ministrul ceh, Andrej Babis, a reiterat, recent, faptul că Republica Cehă respinge categoric redistribuirea imigranților și va refuza orice alte inițiative privind adoptarea unui sistem de cote pentru imigranți, impuse statelor membre ale UE.
Germania a propus recent un alt plan de reformă a procedurilor de azil pentru așa-numiții “imigranți neregulați” care sosesc în Europa. Planul ar permite înregistrarea și distribuirea acestora între statele membre ale UE, în timp ce încă se află în afara granițelor blocului comunitar, scrie cotidianul ceh Lidovky.
“Respingem în mod fundamental redistribuirea imigranților și, în orice caz, respingem cotele”, a spus Babis.
Oficialul a mai subliniat că guvernul său va continua să pună nevoile poporului ceh înaintea nevoilor imigranților ilegali: “Respingem imigrația ilegală, din principiu. De asemenea, refuzăm să permitem contrabandiștilor să decidă cine va trăi în Europa. Respingem cotele. Nu înțeleg de ce există în mod constant cineva care aduce acest subiect la masa negocierilor. Sper că noua Comisie Europeană va pune capăt acestei stări de lucruri”.
Poziția lui Babis se bucură de susținerea ministrului de Interne ceh și a vicepremierului Jan Hamacek, care a spus că, în ce privește imigrația ilegală, țara sa va continua să se ralieze punctelor de vedere susținute de partenerii de la Visegrad - Ungaria, Polonia și Slovacia.
Anul trecut, Comisia Europeană a dat în judecată Grupul Visegrad, la o instanță a UE, pentru că a refuzat sistemul de cote de redistribuire a imigranților, aprobat de statele membre.
Bruxelles - dezbatere anevoioasă la Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne
Propunerea Germaniei, dar și alte aspecte legate de imigrația ilegală și reforma sistemului de azil comun au fost dezbătute la începutul acestei săptămâni, la Bruxelles, de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, la care participă miniștrii de Interne ai țărilor membre.
Diplomații europeni recunosc, fără echivoc, faptul că politicile de migrațiune divizează statele membre. Estul Europei, dar și unele țări din vestul continentului resping distribuirea imigranților pe bază de cote. Mai mult, niciun stat membru nu a fost dispus să înființeze un centru de azil pe teritoriul său, iar Hotărârile Curții Europene de Justiție privind distribuirea obligatorie a refugiaților și solicitanților de azil au fost ignorate de guvernul ungar și de cel polonez.
Pe de altă parte, statele de la frontierele externe și principalele țări de destinație ale imigranților, între care Germania, doresc ca așa-numitele persoane vulnerabile, adică refugiații de război și solicitanții de azil cu șanse mari de reușită, să fie distribuite în întreaga UE. Fosta Comisie Europeană, care a funcționat până la sfârșitul lunii noiembrie, a prezentat șapte propuneri legislative, dar niciuna dintre ele nu a putut fi adoptată, din cauza blocajului exercitat de state precum Ungaria, Polonia sau Austria.
Încercând să depășească acest impas, ministrul federal de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, susținut de noua Comisie Europeană, a prezentat omologilor săi un document în care sunt expuse principiile unei viitoare politici europene de azil. Punctele principale ale strategiei sunt: protecția frontierelor externe ale UE; examinarea preliminară a cererilor de azil la frontierele externe, respingerea imigranților care nu prezintă motive pentru azil, distribuirea solicitanților de azil care au șanse minime de a primi un răspuns pozitiv, de la frontierele externe în toate țările UE.
Deși afirmă că este pregătit pentru o reorganizare fundamentală în domeniu, Horst Seehofer admite că “nimic din aceste propuneri nu este cu adevărat nou, dar este esențial că se întâmplă acum”. Potrivit analizei oficialului german, tot mai mulți refugiați ajung la frontierele UE “din toate direcțiile imaginabile”, situație în care granițele externe ale UE (Grecia, Spania, Bulgaria, Italia și Croația) trebuie protejate mai bine. La granițele Germaniei, înconjurată complet de state membre, se înregistrează în fiecare zi “un număr incredibil de mare” de tentative de pătrundere ilegală în țară, inclusiv a unor persoane cu antecedente penale, a mai afirmat Seehofer, subliniind că refuzul unor state europene de a accepta refugiați, solicitanți de azil sau imigranți este inacceptabil: “Nu se poate solicita sprijin din partea Europei, când nu există solidaritate cu privire la acceptarea refugiaților, iar acest lucru trebuie discutat și rezolvat” .
Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen dorește să prezinte, în primăvara anului viitor, o nouă propunere vizând modificarea normelor de azil. Foarte probabil, se va renunța la mecanismul de distribuire obligatorie a refugiaților, iar statele care nu doresc să accepte refugiați pot să se “răscumpere”, plătind bani sau oferind ajutoare materiale.
Acest concept, numit “solidaritate flexibilă”, este susținut și de ministrul de interne german, care afirmă că nu se mai poate aștepta “la nesfârșit” până când toate cele 27 de state convin asupra unui mecanism de redistribuire. Margaritis Schinas este responsabil pentru promovarea modului de viață european, în noua CE, a declarat că este în “sincronizare perfectă” cu Seehofer.
Ministrul era programat să prezinte, ieri, cifre cu privire la intrările la frontierele germane, unde în ultimii ani “controalele au fost sporite”.
Oricum, indiferent de această dezbatere, UE ar trebui să ofere asistență statelor, de-a lungul așa-numitei rute din Balcanii de Vest, situația imigranților fiind dificilă în timpul iernii, a conchis Seehofer, menționând că a oferit sprijin Protecției Civile din Germania pentru construirea de adăposturi rezistente la intemperii. (surse și foto - voiceofeurope.com, consilium.europa.eu, dw.com)
