Între documentele cu valoare economică, agricolă. Toponimică, statistică, onomastică și juridică sunt cele referitoare la cadastru funciar. La Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, în Colecția de evidență cadastrală, asemenea documente pentru localitatea Gurghiu sunt pe perioada 1851-1913. Documentul din anul 1851 are denumirea Hatar Leirasa (Descrierea hotarului comunei, contribuente Gurghiu), document redactat în limba maghiară, la data de 3 aprilie 1851. Documentul cuprinde punctele principale prin care trece linia care marchează limitele hotarului în raport cu localitățile limitrofe: Adrian, Cașva, Chinceș, Orșova și Ibănești. La sfârșit, documentul este semnat de membrii comitetelor, după cum urmează: din partea comitetului Gurghiu, următorii: Anghel Demeter, președinte, Deneș Iosif, membru ales, Peter Filon, Rotar Ilie, Borbely Ferencz, Kürtös Nicolae (Chirtes - nume maghiarizat), Moisiu Simion. Se observă că numele românești sunt maghiarizate, fenomen foarte frecvent în Transilvania în secolul XVIII, începutul secolului XX; membrii comitetului din Adrian: Moisin Ioan, conducător oficial, Ladoși Ioan, purtătoriu de peană (scriitor), Lazăr Leonte, Fejer Lazăr, Hărșan Ioan, Fejer Ioan, Török Vasile (de fapt Turcu, nume maghiarizat), Onca Gavril, toți membrii comitetului; din partea comitetului Jabenița: Moldovan Chirilă, oficial conducător, Ștefan Lateș, Chirteș Iacob, Moldovan Ion, Moldovan Nicolae, Preda Gligore, Moldovan Vasile, Fola Lazăr; membrii comunității Solovăstru: Cota Ștefan, conducător, Ștefan Lateș, Buț Ionică, Pescăruș Petre, Serbănuț Ilie, Serbănaț Florea, Serbănaț Ion, Bogaceu Petre; din partea comunității Beica ungurească: Szegedi Ianos, conducător, Menyhart Ianos, Menyhart Mihaly, Nagy Jozsef, Darabant Josef, Kovats Eclek, Kis Istvan; din partea comitetului din Beica Română: Truța Ioan, Ilieș Petru, Truța Lica, Borda Gligor, Truța Onu, A. Tănăsie, Mera Gheorghe, Ilieș Janos; comunitatea com. Sânmihai: Baciu Dumitru, Tropotei Lupu, Moldovan Dumitru, Ione Lica, Baciu Vasile, Crișan Tănasie, Pop Vasilie, oficialul conducător; membrii comunității Chinceș (Conosi): Maris Toader, Moldovan Petra, Maris Simion a lui Pavel, Maris Simion a lui Crăciun, Ciurba Ștefan, Ciurba Sanân, Macarie Ciurba, oficialul comitatului; comunitatea Orșova: Iuța Mihail, oficialul comitatului, Dobian Iuon, purtător de peană, Blos Nicolae, Ința Vasile, Blos Simion, Moldovan Gheorghe; comuna Cașva: Boer Filip, Simion Mihăilă, Dan Leonte, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Iacob. În dreptul membrilor fiecărei comisii sunt aplicate pecețile de culoare roșie ale artiștilor comunale respective. Pentru localitatea Gurghiu au fost întocmite registre cadastrale, foi de posesiune, registre de clasificare etc. începând cu anul 1881, din care câte un exemplar - în special cadastru funciar - se păstra la primăria din Gurghiu.
Din păcate, aceste registre au dispărut de la majoritatea primăriilor. La Arhivele Naționale din Târgu-Mureș se păstrează registrul cadastral funciar din anul 1913, care cuprinde următoarele elemente: nr. crt. nr. topografice ale parcelelor, denumirea hotarelor și a părților de hotar, numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, nr. de casă; în intravilan sunt menționate casa, curtea și grădina (cu suprafețele respective măsurate în iugăre și stânjeni), iar în extravilan categorii de terenuri după ramuri de cultură: arabil, rât, pășune, pădure, cositor, vie, trestiș și teren neproductiv.
În intravilan nr. topografice sunt de la 1-744, iar în extravilan de la nr. top. 745-286. Pentru ilustrare, voi reda câteva exemple: la nr. top. 7 figurează numele Trepera Peter, cu casă și curte cu o suprafață de 200 stânjeni (7 arii, 200 mp); la nr. top 8, o grădină cu o suprafață de 410 st. (14 arii, 760 mp); la nr. top. 52 figurează ca proprietar Adorjan Gyula, cu o grădină de 85 st. (3 arii, 60 mp); casă și curte de 64 st. (2 arii, 204 mp); văd. lui Grama Vazul (Grama Vazul - né ozur), casă și curte de 270 st. (9 arii, 720 st.); în extravilan, numitul Trepera Peter la nr. top. 763 avea o suprafață de 200 st. (7 arii, 200 mp) rât; la nr. top. 764/1, numitul Dumbrava Ignatz avea 339 st. (12 arii, 104 mp); la nr. top. 1943/2 Katariq Miklos deținea în proprietate suprafața de 334 st. teren arabil (13 arii, 24 mp).
