Aproximativ 200 de localnici din comuna Ditrău s-au adunat miercuri, în fața primăriei, nemulțumiți că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii susținând că le e teamă ca la ei în comună “să nu vină un val de migranți”, care să le impună cultura lor și să le pună în pericol siguranța.
Piumal și Amahinda au 22, respectiv 49 ani, sunt brutari și au fost angajați cu forme legale, prin intermediul unei firme de recrutare, la cea mai mare fabrică de pâine din regiunea Gheorgheni.
Patronii fabricii din Ditrău spun că au vrut să angajeze forță de muncă locală, atât din Harghita cât și din alte județe, dar nu au avut succes, motiv pentru care s-au decis să caute brutari și în afara țării.
Așa au ajuns să îi aducă în Harghita pe cei doi brutari sri-lankezi, care au învățat rapid etapele procesului de producție, sunt serioși și apreciați.
“Noi am pus anunțuri și în Harghita și în afara județului, dar nu mai sunt brutari, se găsesc foarte greu (...) Și ne-am decis că încercăm și în afara țării. Mai întâi, anul trecut, am adus un brutar din Ungaria, care este șeful brutarilor, și acum două săptămâni au ajuns și angajații din Sri Lanka, printr-o firmă de recrutare. Suntem foarte mulțumiți de ei, sunt muncitori foarte buni, înțelegători, cinstiți, serioși, în două zile au învățat etapele producției, lucrează la fel ca și ceilalți angajați brutari”, a declarat presei Köllõ Katalin, directoarea firmei care deține fabrica, adăugând că, în maxim o lună, la fabrică vor mai fi angajați cinci muncitori străini, patru din Nepal și unul din Sri Lanka, firma având nevoie de forță de muncă calificată, întrucât se află în proces de extindere, cu fonduri europene.
Prezența muncitorilor străini a stârnit revolta unei părți a comunității din Ditrău: proprietara casei în care aceștia stăteau a fost amenințată, așa că Piumal și Amahinda au fost mutați la o gazdă din Lăzarea, un sat învecinat, dar și proprietara casei respective a pățit același lucru, iar acum li se caută un apartament în Gheorgheni.
Köllõ Katalin le-a transmis oamenilor că ar trebui să fie mai înțelegători și mai buni și susține că își asumă responsabilitatea pentru faptele celor doi muncitori.
“Aș vrea să le zic oamenilor că nu mai suntem în Evul Mediu. Suntem în 2020 și cred că ar trebui să fie mai înțelegători și mai buni. Nici nu înțeleg comportamentul anti-uman de care dau dovadă și ce au împotriva acestor oameni din Sri Lanka, care sunt la fel ca noi, sunt și ei oameni. Sunt oameni buni, care vor să trăiască. În Sri Lanka câștigă 60 de dolari, aici la noi salariul minim înseamnă foarte mulți bani pentru ei și au venit ca să poată să își susțină familia și ca să nu facă nici un rău celor de aici. Ne asumăm responsabilitatea pentru ei dacă fac ceva rău, dar nu va fi cazul”, a conchis Kollo Katalin.
În timp ce directoarea firmei dă interviuri presei, Piumal și Amahinda muncesc alături de colegii lor, zâmbesc stingher și nu înțeleg de ce li se acordă atâta atenție.
Unul dintre ei este catolic, celălalt budist și au venit în România să își ajute familia, în condițiile în care salariile din țara lor sunt foarte mici. Spun că le place România, că oamenii de aici sunt buni și că se înțeleg bine cu colegii lor, dar evită să răspundă la întrebările legate de faptul că localnicii îi resping și că nu îi doresc în comună.
Colegii lor de la fabrică le sunt alături și spun că cei revoltați ar trebui să fie înțelegători și să se gândească la faptul că mulți localnici din Ditrău lucrează în străinătate, unde sunt acceptați și respectați.
“Ca oameni, sunt foarte de treabă, sunt rușinoși acum, la început, că sunt veniți proaspăt, de două săptămâni, dar sunt sociabili, curați, își văd de treabă, chiar îi apreciez. Cum mergem noi în alte țări, așa vin și ei și ar trebui să ne bucurăm că, totuși, ne mai calcă și alții, nu o ducem așa de rău. (...) Nu sunt de acord că localnicii îi resping, pentru că și eu am lucrat în străinătate, am fost în Germania, dar am fost primit bine, nu s-au făcut discriminări, nu ar trebui să existe așa ceva, după părerea mea. Că sunt foarte mulți localnici care lucrează în străinătate și mă întreb dacă le-ar conveni să îi trimită și pe ei acasă. Ar trebui să înțeleagă și să fie de acord cu ei”, a spus Mircea Moldovan, un muncitor din Toplița.
Și Szabó Ödön, din Gălăuțaș, consideră că nu e normal ceea ce li se întâmplă celor doi și că, indiferent de naționalitatea și de țara de unde vin, sunt oameni în căutarea unui loc de muncă, așa cum mulți localnici merg să lucreze în străinătate, și de aceea ar trebui să fie acceptați.
O parte a comunității din Ditrău, o comună cu aproximativ 5.500 de locuitori, nici nu vrea să audă de prezența în comuna lor a unor muncitori străini.
A fost creat un grup pe Facebook, care poartă numele “Migráns mentes ditrot akarunk” (Vrem un Ditrău fără migranți), în care sunt postate multe mesaje împotriva celor doi, dar și unele care le iau apărarea acestora, iar miercuri după-amiază a fost anunțat un protest la ședința Consiliului Local.
În frunte cu preotul catolic Biró Károly, circa 200 de localnici s-au strâns în curtea bisericii și apoi au mers la Primărie, pentru a cere discutarea acestei probleme, care va fi dezbătută la o adunare populară ce va avea loc mâine.
Preotul catolic, Biró Károly spune că frica oamenilor își are originea într-un conflict vechi, din 1986, dintre localnici și comunitatea romă, în care un bărbat a fost ucis și că se tem de venirea unor străini despre care nu știu nimic. “Cererea noastră este ca să ne dea înapoi siguranța în care am trăit până acum, ca să nu ne mai fie frică de ce se va întâmpla. Nu de cei doi ne este frică, ci de faptul că este afectată siguranța noastră”, a spus preotul Biró Károly.
Cei care au venit să protesteze față de prezența celor doi sri-lankezi vorbesc însă de temerea că “un val de migrați” va veni peste ei și le va impune propria cultură, dând exemple pe care ei le-au văzut la televizor.
“Eu nu sunt supărat pe oamenii ăștia. Doamna Katalin (directoarea firmei-nr) a zis că vrea să aducă muncitorii aici, să aducă o altă cultură, așa a pronunțat ea. Noi avem cultura noastră aici, în zona noastră, aia secuiască, ungurească, românească, avem cultura noastră, să nu vină cu cultura din Nepal aici. Dacă ascultăm televizorul, în Germania, Franța sunt oameni care de 100 și ceva de ani stau acolo, prima dată s-au dus zece, apoi 20, 30 și acum sunt cartiere unde nu are curaj nici milițianul să intre, le violează femeile. Cultura aia vrea să aducă aici și femeile noastre, copiii noștri să nu poată să iasă”, susține Deák Ferenc.
Un alt bărbat spune că localnicii nu sunt supărați pe cei doi sri-lankezi, ci se tem de străinii care vin deja în țările europene și provoacă multe neplăceri. “Nu am avea nicio obiecție împotriva celor doi oameni, dar vor aduce din ce în ce mai mulți și vedem ce se întâmplă peste tot în Europa. Nu este rasism, dar ne este frică de acțiunile pe care ar putea să le facă, am vrea să prevenim ceea ce se întâmplă prin Europa, că nu o să mai putem lăsa copiii pe afară, o să ajungem că o să fie deranjați și de crucea de pe biserică”, spune și acesta.
Primarul comunei, Puskás Elemér, îndeamnă la calm și spune că situația s-a creat pentru că oamenii au fost instigați și se tem că s-ar putea întâmpla și în Ditrău evenimente ca în străinătate.
“Oamenii sunt îngrijorați de ceea ce văd în mass media, că vin migranții, cum fac, ce fac cu localnicii și de aceea a izbucnit această problemă. Sunt niște oameni, care și ei sunt muncitori ori în Germania, ori în Vest și ei au fost cei mai mulți care i-au instigat pe cei de acasă că vin ăștia, vă atacă, vă ia nu știu ce (...) În primul rând, aș vrea să ne liniștim, pentru că nu facem nimic cu forța. Celor care sunt în străinătate le-aș spune să vină acasă, pentru că aici sunt locuri de muncă. Bineînțeles, aici nu primesc mii de euro salariu, dar și cu 500-600 Euro pe lună putem lucra, putem trăi în această comună frumoasă”, a spus primarul comunei.
După ce au discutat cu primarul, localnicii s-au îndreptat spre biserică și și-au exprimat speranța că problema lor va fi discutată și rezolvată mâine, în cadrul adunării populare, la care sunt invitați și proprietarii fabricii de pâine.
