* Cel care a inițiat primul “ziar” din lume a fost Iulius Cezar, care, în anul 49 î.e.n, a dispus plasarea, în fața Senatului, a unor tăblițe de piatră conținând știrile zilnice. Aceste tăblițe se numeau “ACTA DIURNA”. După mai bine de 2000 de ani, lumea nu mai poate trăi fără ziare.
* Cel mai vechi dicționar cunoscut datează din anul 600 î.e.n. A fost găsit în Mesopotamia și este scris în akadiană, limba folosită de asirieni și de babilonieni.
* Cel mai vechi imn național cunoscut până în zilele noastre are doar patru versuri: este vorba de Imnul Japoniei, compus în secolul al IX-lea e.n.
* În China s-a descoperit o carte scrisă în urmă cu 2600 de ani, în care sunt indicate sute de plante medicinale cu întrebuințările lor, iar în Asia Mică, au scos la iveală 22.000 de tăblițe de lut, vechi de 4-5.000 de ani, din care 33 reprezintă un adevărat dicționar al plantelor medicinale.
* Oamenii primitivi cunoșteau 10-15 plante de leac, iar strămoșii noștri geto-daci foloseau 40-50 de specii locale de plante; marii savanți ai antichității pomenesc de 200-300 de buruieni de leac. Spre sfârșitul Evului Mediu, când marile descoperiri geografice au relevat Europei medicina empirică a Africii, Americii, Indiei și Chinei, precum și bogata floră exotică a acestora, numărul leacurilor vegetale și al mirodeniilor folosite în scop medicinal a sporit la aproape o mie.
* În Europa și, mai ales, în Franța, industria parfumurilor a luat amploare sub influența parfumierului personal al Caterinei de Medici, pe nume Rene. Însă fabricarea esențelor frumos mirositoare fusese inițiată cu mult înainte de acesta: rețete de parfum datând din 1221 au fost atribuite călugărilor de la mănăstirea Sf. Maria din Florența.
* În vechiul Babilon, socrii mici erau obligați să-i aprovizioneze, zilnic, timp de o lună, pe tinerii căsătoriți, cu mied (vin de miere). De aici provine celebra expresie “luna de miere”, cunoscută și în zilele noastre.
