Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, că în ultima perioadă se observă o scădere a mediei de vârstă a persoanelor infectate cu noul coronavirus, precum și o creștere a numărului de cazuri grave la persoane relativ tinere.
Potrivit ministrului, România se află în a doua fază a primului val pandemic COVID-19.
„Suntem în cea de-a doua fază sau a doua cocoașă a primului val pandemic. După cum ați putut vedea, în ultima săptămână, se încearcă o stabilizare a numărului de cazuri având acel platou în fierăstrău. Nu ține doar de noi ca și sistem medical, iar această pandemie nu se tranșează în spital. Această pandemie se tranșează în prespital. (...) Respectarea unor reguli va duce la scăderea transmiterii în comunitate și la scăderea numărului de cazuri. În ultima perioadă, avem o scădere a mediei de vârstă a cazurilor infectate, după cum avem și o creștere a numărului de cazuri grave la persoane relativ tinere", a spus Tătaru.
„ROMÂNIA ÎN ȘI DUPĂ PANDEMIE" - PUNCT DE VEDERE AL ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ELIMINAREA EFECTELOR CRIZEI GENERATE DE CORONAVIRUS
Reconsiderarea rolului economic și social al statului și al parteneriatului public-privat, lansarea unui program de stopare a declinului demografic și de creștere a natalității, asigurarea premiselor necesare și suficiente pentru refacerea economiei și dezvoltarea durabilă a României se numără printre direcțiile de acțiune propuse de grupul de reflecție al Academiei Române, dedicate stopării crizei generate de pandemia de coronavirus.
Intitulat „România în și după pandemie", punctul de vedere asumat de Biroul prezidiului Academiei Române, oferă o analiză a principalelor sectoare considerate a fi afectate de pandemie, precum educația, cercetarea științifică, agricultura, resursele minerale și energia, mobilitatea, pentru care propune „obiective și acțiuni pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor crizei".
„Situația creată în România de apariția și evoluția pandemiei, al cărei impact socio-economic este îngrijorător, dacă nu chiar dezastruos, pentru unele sectoare, a determinat constituirea unui grup de reflecție în cadrul Academiei Române, format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române, reprezentanți ai mediului universitar. Acesta a analizat și propus o serie de măsuri necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu și lung. Grupul de reflecție consideră că pandemia a generat o criză care reprezintă o oportunitate pentru relansarea societății și economiei românești în cadrul unui program strategic de dezvoltare durabilă", se precizează în documentul postat pe site-ul Academiei.
Potrivit sursei citate, „statul reprezintă un agent economic sui generis, a cărui intervenție crește odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, cu extinderea globalizării, a digitalizării pe plan mondial, în contextul unor probleme majore, generate de dezastre naturale, pandemii, degradarea mediului".
Grupul de reflecție al Academiei consideră că este necesară „investigarea atentă a problemelor legate de migrarea populației și de reducerea îngrijorătoare a numărului de locuitori din anumite zone" și „lansarea unui program de stopare a declinului demografic și de creștere a natalității".
De asemenea, trebuie asigurate premisele „necesare și suficiente" pentru refacerea economiei și dezvoltarea durabilă a României prin: îmbunătățirea stării de sănătate a populației; creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; asigurarea unui nivel de educație cât mai apropiat de cerințele economiei și societății moderne; promovarea și susținerea finanțării investițiilor publice și private, ca factor de creștere economică și de progres social; regândirea sistemului de împrumuturi și dobânzi pentru susținerea sectorului economic și a inițiativelor private; elaborarea unor măsuri și instrumente de creștere a eficienței economice și de protecție a mediului.
În același cadru sunt necesare: conceperea și implementarea unor programe pentru creșterea rezilienței economice, a vitezei de recuperare a declinului economic și social; promovarea conceptelor legate de implementarea noii revoluții industriale, cu profunde consecințe în toate sectoarele socio-economice; acordarea unei atenții sporite schimbărilor structurilor industriei, comportamentului consumatorilor, pozițiilor pieței și atractivității sectoarelor; stimularea creativității și inovării pentru progresul social și economic al țării; refacerea încrederii populației în viitorul țării, în forța unității naționale; mobilizarea întregului potențial intelectual pentru relansarea societății românești și consolidarea prestigiului României, ca țară cu o economie modernă, cu un sistem de educație performant, cu un sistem de sănătate eficient, cu un program coerent de dezvoltare generală.
Alte direcții considerate importante de academicieni sunt valorificarea oportunităților oferite de Uniunea Europeană, cu rol complementar față de eforturile la nivel național, determinante pentru dezvoltarea socio-economică a țării pe termen mediu și lung, operaționalizarea Strategiei naționale de dezvoltare durabilă până în anul 2030, document oficial ca interfață la agenda ONU, cu accent pe noua paradigmă a dezvoltării durabile, având la bază reducerea inechității sociale și a sărăciei extreme; participarea activă, cu resurse proprii și cu resurse atrase, la programul european „Green Deal", cu impact major asupra ecosistemelor naturale la nivelul întregii țări, pentru creșterea eco-eficienței și a capacității de protecție a mediului.
Conform documentului, trebuie constituită o comisie guvernamentală pentru analiza modului de gestionare a capitalului bancar, menită să vizeze rata dobânzilor, facilitățile privind perioada de grație și rambursare a creditelor, dobânzile subvenționate, precum și modul de susținere a capitalului bancar național public și privat. De asemenea, trebuie elaborat un program național pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale, ca și programul geologic național de reevaluare a acestor resurse, cu recomandări de valorificare a lor.
Academia Română își propune să organizeze periodic dezbateri pe teme de interes național, cu invitarea unor reprezentanți ai instituțiilor interesate, ai mediului de afaceri și ai factorilor de decizie și se oferă să constituie un grup de lucru cu scopul analizării evoluției decalajelor în diferite domenii din țara noastră, în comparație cu statele dezvoltate din Europa.
Rezultatele urmează să fie publicate trimestrial într-un buletin informativ cu menționarea principalilor indicatori la nivel național și internațional.
Totodată, Academia Română își manifestă disponibilitatea de a participa activ la elaborarea strategiei de dezvoltare a României pe termen mediu și lung.
Grupul de reflecție a fost alcătuit din academicienii Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Ioan Dumitrache, secretar general, Nicolae Anastasiu, Secția de Științe Geonomice, Florin Filip, președintele Secției de Știința și Tehnologia Informației, Nicolae Săulescu, Secția de Științe Agricole și Silvice, Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Economie Națională, precum și dintr-o serie de alți directori ai unor importante institute ale acestui for.
CEA MAI MARE LUCRARE DE ARTĂ STRADALĂ DIN ROMÂNIA VA AVEA PESTE 500 DE METRI PĂTRAȚI
Patru artiști pictează în continuare cea mai mare lucrare de artă stradală din România, de peste 1.600 de metri pătrați, care se realizează pe un zid al unei clădiri din Piața Aurel Vlaicu din municipiul Sibiu, informează organizatorii Festivalului Internațional de Street Art care s-a încheiat duminică.
„Ediția a VI-a a Festivalului Internațional de Street Art de la Sibiu a ajuns aproape de final. 11 lucrări de artă stradală au fost finalizate deja, dar se lucrează în continuare la zidul care va găzdui cea mai mare pictură murală din România. Turul de Artă Stradală din Sibiu ajunge anul acesta la 96 de lucrări, răspândite în tot orașul. Sweet Damage Crew marchează în acest an lucrarea care va deveni cea mai mare atracție a Turului de Artă Stradală din Sibiu. Muralul va fi impresionant ca dimensiuni, astfel că 4 dintre membrii grupului lucrează în continuare pentru finalizarea lui. Acesta va acoperi întregul perete lateral al unei clădiri din Piața Aurel Vlaicu din Sibiu, o zonă intens circulată și va avea o înălțime maximă de 25 de metri și un total de peste 525 metri pătrați", se arată în comunicatul de presă remis AGERPRES.
Organizatorii festivalului spun că cea mai mare pictură pe un zid din România va fi un portret de grup.
„Lucrarea se aliniază temei festivalului din acest an - «Origins» și este de mare însemnătate pentru membrii grupului prin mesajul transmis, fiind «un tribut adus omului și umanității, individului și societății, de la origini și până în prezent». Din punct de vedere compozițional, muralul este un portret de grup, format din chipurile unor oameni pictate în cromatici și stiluri diferite, susținând astfel ideea de unitate în diversitate", anunță organizatorii Festivalului Internațional de Street Art.
„MOȚIUNEA DE CENZURĂ ESTE CÂT SE POATE DE LEGITIMĂ ȘI VA TRECE"
Președintele PSD București, Gabriela Firea, a declarat că moțiunea de cenzură a social-democraților este „cât se poate de legitimă" și va trece.
Firea a făcut această precizare înainte de ședința Comitetului Executiv Național al PSD, ca răspuns la o întrebare potrivit căreia liberalii acuză faptul că, dacă nu ar fi fost Congresul, PSD nu ar fi depus moțiunea de cenzură și aceasta ar reprezenta o mișcare de forță a liderului social democrat Marcel Ciolacu.
„Liberalii spun atâtea lucruri trăsnite în ultima perioadă, încât nu mă mir că au făcut o astfel de afirmație. Eu aș vrea să răspundă de ce nu dublează alocațiile, de ce nu măresc pensiile, de ce Guvernul PNL îi apără pe pedofili, ascunzându-se după tot felul de chițibușuri juridice și nu le pasă de victimele violenței asupra minorilor, eu aș vrea aceste lucruri să le spună. De ce nu s-a lucrat tot anul la Centura ocolitoare a Capitalei și marți premierul ne-a anunțat, cu foc de artificii, că încep lucrările, de ce acum, în campanie, la aceste întrebări să răspundă, iar moțiunea este cât se poate de legitimă și va trece. Pentru că, din păcate, Guvernul PNL nu a luat niciuna dintre măsurile sanitare benefice pentru populație, care au fost luate în țările civilizate", a conchis Firea.
BUGET DE 150 DE MILIOANE DE EURO PENTRU DIGITALIZAREA…
Programul Național de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat în cadrul Programului Operațional Competitivitate, va beneficia de fonduri în valoare de 150 de milioane de euro, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
„Implementarea Programului de digitalizare dedicat IMM-urilor a fost adoptată în contextul în care studiile Băncii Europene de Investiții, companiile extrem de digitalizate au făcut față mult mai ușor crizei cauzate de pandemia COVID-19. Și din acest motiv, este esențială accelerarea digitalizării economiei. Bugetul alocat este de 150 milioane euro, din care 127,5 milioane euro fonduri europene. Activitățile finanțate vor viza dezvoltarea de produse inovative în domeniul TIC, precum și digitalizarea IMM-urilor din alte industrii", se menționează în comunicat.
Potrivit sursei citate, în cadrul ședinței de Guvern din 14 august a fost prezentat stadiul evaluării proiectelor depuse în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19", finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și s-a anunțat majorarea limitei de supracontractare la 700 de milioane de euro. „În momentul lansării apelului, bugetul alocat a fost de 350 milioane euro, iar limita de supracontractare a fost stabilită la 400 milioane euro. Decizia de creștere a fondurilor ce pot fi contractate în cadrul apelului este justificată de valoarea proiectelor depuse pentru a fi finanțate", notează ministerul de resort.
Datele centralizate de MFE arată că, până în prezent, au fost depuse 115 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 473 milioane euro, bugetul apelului fiind depășit cu peste 120 de milioane euro, astfel: 93 de proiecte de tip A, în valoare de 419,8 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente medicale/ echipamente de protecție 105 de unități sanitare publice, respectiv 22 proiecte de tip C, în valoare de 33,2 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente de protecție direcțiile generale de asistență socială.
De asemenea, au fost aprobate peste 20 de cereri de finanțare în cuantum de aproximativ 85 milioane euro, celelalte aflându-se în diferite etape ale procesului de evaluare/contractare.
Totodată, în cadrul apelului menționat se află în pregătire alte 141 de cereri de finanțare care urmează a fi transmise spre evaluare în perioada imediat următoare.
TĂTARU, DESPRE MOȚIUNEA DE CENZURĂ
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că moțiunea de cenzură este un instrument politic care nu trebuia folosit „fără a avea o bază reală", în contextul pandemiei prelungite, „doar pentru a câștiga un congres sau de dragul unor voturi la alegerile din septembrie".
„Moțiunea de cenzură e un instrument politic într-un anumit context politic. Nu cred că era nici contextul și nu cred că trebuia folosit acest instrument fără a avea o bază reală. Să spun plastic «hoțul strigă hoțul». Suntem într-o fază a pandemiei prelungită. Contextul politic a grăbit un pic și momentul în care noi trebuia să fim axați doar pe medical. S-ar părea că unii fură startul, dar fură inconștient acest start, în condițiile în care ne jucăm cu sănătatea românilor. Dacă în această pandemie am trecut prin momente în care toată lumea a participat, a mers pe un făgaș normal, s-au trezit câțiva factori politici să bagatelizeze aceste momente, să îndemne la nerespectare, la nesupunere, la nerecunoaștere și tocmai acei factori politici depun moțiune de cenzură", a precizat Tătaru, la Realitatea Plus.
El a adăugat că nu este normal ca politicul să profite de această situație medicală în care se află românii, „doar pentru a câștiga un congres sau de dragul unor voturi la alegerile din septembrie".
„Am trăit trei săptămâni fără niște pârghii prin care noi, ca sistem medical, să putem gestiona o pandemie, iar acum ne trezim în acest moment politic pe care îl gestionăm, cel puțin noi ca și Guvern, tot medical. Suntem într-un moment medical, haideți să rămânem într-un moment medical. Politicul, doar pentru a câștiga un congres sau de dragul unor voturi la alegerile din septembrie, nu poate accede pe sănătatea românilor", a susținut ministrul Nelu Tătaru.
„ACTIVITĂȚILE DIDACTICE CE IMPUN PREZENȚA FIZICĂ A COPIILOR POT FI SUSPENDATE PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ"
Activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ pot fi suspendate pe durata stării de alertă la propunerea Consiliului de Administrație al unității de învățământ preuniversitar, cu avizul Inspectoratului Școlar și al Direcției de Sănătate Publică și cu aprobarea prin hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență/Comitetului municipiului București pentru Situații de Urgență, prevede un proiect postat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării.
Potrivit sursei citate, pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun prezența fizică a studenților în instituțiile de învățământ superior pot fi, de asemenea, suspendate prin hotărâre a Senatului universitar, cu respectarea măsurilor stabilite prin ordin comun al ministrului Sănătății și ministrului Educației și Cercetării.
„Prin derogare de la dispozițiile art. 27 alin.(3) al Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pe durata stării de alertă se pot desfășura și concursurile pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante pentru posturile nedidactice, precum și pentru posturile vacante de asistenți medicali comunitari, asistenți medicali și medici din unitățile de învățământ", mai prevede proiectul.
