Institutul Național de Statistică (INS) a dat recent publicității rezultatele unei foarte interesante anchete, realizate în trimestrul doi al anului 2018, sub denumirea “Reconcilierea vieții profesionale cu cea familială”.
Potrivit INS, tema cercetării a avut ca obiectiv culegerea de informații referitoare la responsabilitățile de îngrijire și impactul acestora asupra carierei, flexibilitatea programului de lucru și întreruperea carierei pe motive de îngrijire, informații colectate de la persoane cu vârsta între 18 și 64 ani.
POPULAȚIA OCUPATĂ
INS explică încă de la începutul anchetei că: “populația ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste, care au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii, de cel puțin o oră, în perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
În afara persoanelor care au un loc de muncă și au lucrat în cursul săptămânii de referință, indiferent de statutul profesional, se consideră persoane ocupate și persoanele care au desfășurat o muncă oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire școlară obligatorie, erau la pensie sau beneficiau de pensie, primeau sau nu indemnizație de șomaj, ucenicii și stagiarii remunerați, care lucrează cu program de lucru complet sau parțial și membrii forțelor armate.
Conform standardelor și recomandărilor europene, în populația ocupată sunt incluse și persoanele cu statut profesional de patron, lucrător pe cont propriu sau de membru al unei societăți agricole sau al unei cooperative, temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referință, care au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni.
Motivele de absență pot fi concediu de odihnă, medical, de maternitate sau de paternitate (în limita unei perioade prevăzute prin lege), concediu parental, fără plată, de studii, conflict de muncă sau grevă, boală, incapacitate temporară de muncă, cursuri de perfecționare sau profesionale, suspendarea temporară a lucrului din cauza condițiilor meteorologice, conjuncturii economice nefavorabile, penuriei de materii prime sau energiei, incidentelor tehnice.
Totodată, în populația ocupată sunt incluși salariații temporar absenți de la lucru care continuă să primească cel puțin 50% din salariu de la angajator, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, care lucrează în agricultură (doar dacă sunt proprietarii producției agricole, nu neapărat și ai pământului)”.
POPULAȚIA INACTIVĂ
În accepțiunea anchetei, populația inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care nu au lucrat nici cel puțin o oră și nici nu erau șomeri în perioada de referință, aflându-se în una din următoarele situații: elevi sau studenți, pensionari (de toate categoriile), casnice (care desfășoară numai activități casnice în gospodărie), persoane întreținute de alte persoane ori de stat sau care se întrețin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.).
Din anul 2002, sunt considerate persoane inactive și persoanele care au declarat că în săptămâna de referință aveau un loc de muncă de la care au absentat, care nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni și care nu primesc cel puțin 50% din salariu de la angajator, nu sunt disponibile să înceapă lucrul și care nu au căutat în mod activ un loc de muncă.
În această situație, s-au aflat aproape 11% din populație, adică peste două milioane de persoane.
RESPONSABILITĂȚI FAȚĂ DE COPII
Din cele 12.339.000 de persoane care au facut obiectul anchetei “Reconcilierea vieții profesionale cu cea familială”, aproximativ o treime (33,6%) aveau în îngrijire persoane dependente, respectiv copii proprii, copii înfiați sau copii rude (cu vârsta sub 15 ani) și (sau) adulți dependenți (rude de 15 ani și peste, bolnave, în vârstă sau cu dizabilități).
Din totalul celor cu responsabilități de îngrijire față de copii, 51,8% erau femei, iar 55,3% locuiau în mediul urban. Cei mai mulți dintre respondenții cu copii sub 15 ani (79,5%) au declarat că nu folosesc servicii de îngrijire a copiilor (creșă, grădiniță, bonă, centru de zi sau centru after school), iar aproape 80% dintre cei cu responsabilități de îngrijire față de copii erau persoane ocupate.
Dintre persoanele ocupate, care au afirmat că responsabilitățile de îngrijire a copiilor sub 15 ani le-au afectat activitatea profesională actuală, cei mai mulți (28,9%) au declarat că principalul efect asupra acesteia a fost faptul că și-au redus programul de lucru, însă cei mai mulți barbați (43,1%) au declarat ca principalul efect al faptului că au responsabilități de îngrijire față de copii este acela că au făcut anumite schimbări pentru a câștiga mai mulți bani...
Totuși, după statutul profesional, cei mai afectați de responsabilitațile familiale au fost lucrătorii familiali neremunerați, 13,4% dintre aceștia declarând că îngrijirea copiilor le-a influențat activitatea profesională.
RESPONSABILITĂȚI FAȚĂ DE ADULȚII DEPENDENȚI
Din totalul persoanelor cu responsabilități de îngrijire a adulților dependenți, 61,2% erau femei, 51,2% locuiau în mediul urban și 59,5% aveau vârsta între 45 și 64 ani. Două treimi (66,8%) dintre cei care aveau în îngrijire adulți erau persoane ocupate, 2,2% erau șomeri și 31,0% erau persoane inactive.
Aproape două treimi (64,6%) din populația activă, în vârstă de 35-44 ani, aveau în îngrijire persoane dependente (în special, părinți și bunici) față de doar 7,8% în cazul celor de 55-64 ani. (L.P.)
